„Venustas”, joi seară, la Filarmonica din Oradea. Cine este invitatul concertului (VIDEO)

Orădenii sunt așteptați joi seară, de la ora 19, la un nou concert al Filarmonicii de Stat. Intitulat „Venustas” - un termen din limba latină care este tradus prin „frumusețe” - concertul cuprinde lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Sabin Păutza și Joseph Haydn. 

„Arhitectul roman Vitruv a stabilit cele trei caracteristici de bază ale arhitecturii: „firmitas, utilitas, venustas” (stabilitate, utilitate, frumusețe). Totodată, „venustas” provine de la Venus, zeița frumuseții și a dragostei. În muzică, frumusețea poate fi exprimată printr-un număr nemărginit de lucrări, în concertul de față fiind alese trei dintre cele care pot contura frumusețea într-un mod atât de plăcut: Uvertura operei Flautul fermecat, K. 620 de Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul pentru clarinet și orchestră de Sabin Păutza și Simfonia nr. 100 în Sol Major „Militară” de Joseph Haydn”, au transmis reprezentanții instituției de cultură într-un comunicat care anunță concertul săptămânal.

Aceștia precizează și că „muzica va fi însuflețită de către Emil Vișenescu la clarinet”, invitatul special al acestei săptămâni, iar orchestra va fi condusă de maestrul Jankó Zsolt, unul dintre dirijorii permanenți ai Filarmonicii orădene. 

Povești cu prinți și... iluminare 

Opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart, care a avut premiera pe 30 septembrie 1791, face parte din genul Singspiel, răspândit în Clasicismul vienez, care era tradus printr-o lucrare scenică ce implica atât cântatul, cât și dialogul vorbit. Lucrarea este împărțită în două acte și reprezintă o alegorie „a căutării înțelepciunii și a iluminării, prezentată prin intermediul simbolurilor francmasoneriei”.

„Atât Mozart, cât și Schikaneder erau francmasoni, iar simbolistica masonică se regăsește în operă prin repetarea numărului „trei”: În distribuție există trei roluri masculine și trei feminine, dar și trei sclavi. Și în partitură, multe pasaje muzicale sunt compuse din câte trei acorduri, așa cum se observă cel mai bine la începutul uverturii și multe secvențe sunt compuse din câte trei strofe”, se arată în comunicatul Filarmonicii de Stat Oradea. 

În prim-planul poveștii se află Prințul Tamino. Regina Nopții îl însărcinează cu misiunea de a o salva pe fiica sa, Pamina, de la Marele Preot Sarastro. Tamino ajunge să admire idealurile înalte ale Preotului și împreună cu Pamina, se alătură comunității lui Sarastro, în timp ce Regina Nopții și aliații ei sunt învinși.

Concert de clarinet 

Concertul pentru clarinet și orchestră din cadrul programului orădean a fost compus de Sabin Păutza, unul dintre cei mai valoroși compozitori români contemporani. Sabin Păuța s-a născut la Câlnic, Reșita, în anul 1943. A absolvit în anul 1960 Liceul Mixt din Reșița și 5 ani mai târziu Conservatorul Ciprian Porumbescu din București. A urmat apoi Accademia Musicale Chigiana din Siena, Italia, unde a studiat compoziția dirijatul. A fost profesor de armonie, dirijat și orchestrație la Academia George Enescu din Iași între anii 1965-1984.

Compozitorul s-a stabilit în 1984 în Statele Unite ale Americii, fiind profesor la mai multe universități americane. Imediat, și-a făcut debutul în calitate de dirijor și compozitor la Carnegie Hall din New York. De asemenea, a fost director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey - Plainfield Symphony. În SUA a fost distins cu diploma de onoare la Concursul Internațional de compoziție de la Salt Lake City. În paralel, a avut o activitate dirijorală importantă, susținând concerte în America, Europa sau Australia și ulterior la pupitrul unor orchestre românești de prestigiu, după anul 1990. A obținut titlul de Doctor în muzică al Academiei Gheorghe Dima din Cluj-Napoca în anul 2005.

„Creația sa vastă este caracterizată printr-un stil complex și versatil, în ciuda limbajului sonor contemporan. Liniile sale melodice sunt inedite prin rădăcinile pe care le conferă: din muzica jazz, cântecele religioase afro-americane și nu în ultimul rând, folclorul românesc. Creația sa componistică este impresionantă, abordând muzică pentru piese de teatru, muzică vocal-simfonică și simfonică, concerte, muzică corală și de cameră, lucrări pentru vioară, violă, clarinet, trompetă, lieduri, muzică ușoară și muzică de jazz”, se arată în informarea Filarmonicii. 

Simfonia „militară”

Bassklavierkonzert - Dublu concert pentru clarinet bas, pian şi orchestră a fost compus în 2007 și este o mixtură de jazz şi folclor, care suportă un tip de improvizaţie cu totul diferit faţă de stilul lui Chopin sau Mozart. Joseph Haydn este cunoscut pentru numărul impresionant de lucrări scrise în genul simfoniei. Unele dintre cele mai apreciate simfonii ale sale sunt Cele 12 Simfonii Londoneze, care fac parte din creația de maturitate a compozitorului. Haydn a fost îndelung așteptat în Anglia, acolo unde muzica sa era extrem de apreciată.

Compozitorul a călătorit în Anglia cu ocazia celor două turnee organizate în ultimul deceniu al secolului XVIII, iar aprecierea primită aici l-a inspirat în scrierea acestui ciclu simfonic.

Una dintre lucrări va fi prezentă pe scena Filarmonicii orădene: Simfonia nr. 100 în Sol Major, denumită și „Militara”. Cea de-a opta simfonie din rândul celor 12, a fost scrisă între 1793-1794 și conține patru părți: Adagio-Allegro, Allegretto, Menuetto-Moderato și Presto.

În partea a doua a simfoniei, Haydn a introdus pasaje semnificative pentru trompetele în Do, dar și efecte inedite de percuție. Ambele categorii de instrumente amintesc de domeniul militar, fiind folosite din abundență în fanfare. Instrumentația este mai bogată decât în celelalte trei părți ale lucrării. Instrumentele de percuție utilizate nu făceau parte din familia de instrumente întâlnite într-o orchestră simfonică și erau denumite „instrumente turcești”: Trianglu, cinel și tobă-bas. 

Invitat premiat

Invitatul special al acestei săptămâni la Oradea, clarinetistul Emil Vișenescu, s-a născut la București, la 10 martie 1969 și a absolvit Universitatea Națională de Muzică din capitală, la clasa profesorilor Ioan Cudalbu și Valeriu Barbuceanu.

După finalizarea studiilor a fost angajat în Orchestra Filarmonicii George Enescu din București. Perfecționarea sa a continuat la cursurile de specializare absolvite. Timp de doi ani a studiat la Universitatea de Muzică din Berna-Biel cu Ernesto Molinari.

„Profesionalismul dovedit în aparițiile sale scenice a fost distins cu numeroase premii. Emil Vișenescu desfășoară o carieră internațională, susținând concerte ca și solist sau membru al unor ansambluri, alături de orchestre din țară și din străinătate. În calitate de membru al trio-ului Mosaic a fost invitat să interpreteze pe scene din România, Elveția, Franța și Belgia. De asemenea, a făcut înregistrări pentru Radiodifuziunea Română. Din anul 2002 este și profesor la Universitatea Națională de Muzică din București”, îl prezintă Filarmonica orădeană. 

Jankó Zsolt a studiat mai întâi vioara și apoi dirijatul la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca și s-a perfecționat la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena. Și-a completat studiile la Conservatorio di Musica Benedetto Marcello din Veneția. În plus, a avut ocazia să participe la numeroase cursuri de perfecționare sub îndrumarea unor maeștri, precum: Péter Eötvös, Zoltán Peskó, Octav Calleya, Emily F. Brown, David Zinman, Ivan Fischer. În prezent este dirijor permanent al Orchestrei Filarmonicii de Stat Oradea și al Operei Maghiare din Cluj-Napoca.