Uite drumul, nu e drumul! Cum a clasat Parchetul din Aleșd dosarul drumului amenajat ilegal pe malul Crișului Repede (FOTO)

Dezastru ecologic! Aşa au descris ecologiştii bihoreni, în urmă cu un an, şantierul răsărit în defileul Crişului Repede, o zonă protejată de lege, unde Primăria Vadu Crişului şi Administraţia Bazinală de Apă Crişuri n-au ţinut cont de nicio restricţie impusă de lege şi au excavat în albia râului ca să improvizeze un drum. 

Deşi autorităţile de mediu au descins rapid la faţa locului, au oprit orice lucrare şi au făcut o sesizare penală, reclamând distrugerea naturii, procurorii n-au dat importanţă faptelor. BIHOREANUL vă arată cum, superficiali, slujbaşii statului nici măcar nu s-au străduit să înţeleagă dacă natura a fost sau nu afectată...

Cu buldozerul în rezervaţie

În septembrie 2021, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD), o ONG ecologistă din Bihor, care derulează de ani de zile proiecte pentru conservarea naturii şi promovarea ecoturismului, a reclamat public o distrugere masivă într-o importantă arie protejată din judeţ. În defileul Crişului Repede, mai sus de podul de acces spre peştera Vadu Crişului, ecologiştii au găsit utilaje grele care excavau în albia râului. 

Balastul scos de pe fundul Crişului a fost folosit pentru amenajarea, pe malul stâng, a unui drum. Mai mulţi arbori nemarcaţi au fost tăiaţi, iar cioatele mascate cu noroi. Pentru ca dezastrul să fie complet, printre pietrele din râu pluteau mai multe exemplare de peşti morţi, din specia protejată zglăvoacă.

Ecologiştii au alertat autorităţile de mediu, cerând pedepsirea vinovaţilor. Comisari ai Gărzii de Mediu Bihor au descins la faţa locului şi au confirmat: aria protejată a fost distrusă prin lucrări neautorizate. Au oprit orice lucrare şi au făcut o plângere la Parchetul Aleşd, ţinând cont că, potrivit OUG 57/2007, activităţile care generează poluarea sau deteriorarea habitatelor sunt infracţiuni, pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.

Drumul lui Bolojan

După cum au scris şi în sesizare, comisarii de mediu "au constatat existenţa unei lucrări cu aspect de drum, ce se întinde pe o lungime de circa 400 de metri, având şi o lăţime de 4 metri, iar locul identificat se suprapune integral peste ariile naturale protejate situl Natura 2000 ROSCI 0062 şi rezervaţia naturală Defileul Crişului Repede". Comisarii n-au mai găsit exemplarele de peşti morţi, dar au confirmat că Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) nu a eliberat nicio autorizaţie pentru intervenţii în zonă, aşadar lucrările s-au făcut complet ilegal. 

La locul cu pricina s-au dus şi comisarii Gărzii Forestiere Oradea, care de asemenea au confirmat că "au fost identificaţi 16 arbori tăiaţi fără drept", 11 pe malul stâng şi 5 pe cel drept. 

În faţa comisarilor de mediu, primarul din Vadu Crişului, PNL-istul Dorel Cosma (foto), a confirmat că a cerut ABA Crişuri să decolmateze râul, dar n-a lămurit de ce a apărut şi drumul. Ulterior, în discuţia cu BIHOREANUL, chiar s-a dezis de acesta! "Balastul ăsta ABA l-a pus, eu n-am nicio treabă cu el", a susţinut edilul.

De fapt, primarul nu era atât de străin de subiectul unui drum pe malul Crişului. Aşa cum BIHOREANUL arăta atunci, în campania electorală din 2020, Dorel Cosma şi şeful PNL Bihor, Ilie Bolojan, care candida pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, au promis împreună, chiar de pe podul rutier, că în zonă va fi creat un drum de acces la peştera şi cascada Vadu Crişului. "Un angajament pe care l-am luat în comun, din partea Primăriei Vadu Crişului şi a Consiliului Judeţean Bihor, este amenajarea unui drum de acces la peşteră şi, de asemenea, reabilitarea şi punerea în funcţiune a cabanei", a promis Bolojan, fără a preciza dacă viitorul drum ar urma să fie pietonal sau rutier. 

Anul trecut, când BIHOREANUL i-a întrebat dacă drumul promis de ei este cel pe care ABA a început să-l amenajeze ilegal, amândoi au fugit de răspundere. "Recunosc că visez la un drum pietonal aici, o promenadă, dar vom face totul legal", a promis primarul, în timp ce preşedintele CJ Bihor a refuzat orice discuţie pe temă.

Fără explicaţii

Reclamaţiile ecologiştilor şi Gărzii de Mediu Bihor n-au avut trecere la procurori. În luna august a acestui an, Parchetul Aleşd a închis dosarul, clasând plângerea penală. 

Actele asumate de procurorul Daiana Banc demonstrează, însă, că ancheta a fost una superficială. De pildă, singurii audiaţi au fost comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu, şi primarul din Vadu Crişului. Nimeni nu l-a întrebat pe şeful ABA Crişuri, Pásztor Sándor, ori pe angajaţii din subordinea acestuia ce au făcut în rezervaţie, dar nici pe ecologişti ce au văzut ori pe angajaţii Agenţiei pentru Arii Naturale Protejate despre paguba adusă naturii. 

Mai mult, Parchetul a stabilit, fără să explice de ce, că Garda de Mediu trebuia să încadreze fapta ca o banală lucrare de excavare, ilegalitate pentru care OUG 57 prevede doar amendă, şi a ignorat că excavarea a dus la amenajarea unui drum, pe care se rezumă să-l descrie drept "terasament".

Nici arborii tăiaţi ilegal nu i-au impresionat pe poliţiştii şi procurorii care au făcut ancheta: deşi au consemnat că au văzut adresa Gărzii Forestiere, au concluzionat că fapta nu există, pentru că, atunci când au ieşit ei pe teren, pe 12 ianuarie 2022 - adică la patru luni după ce a fost făcută plângerea! - "nu au fost identificate cioate sau arbori proaspăt tăiaţi proveniţi în urma lucrărilor". Cum mai putea fi o cioată proaspătă, după o iarnă, asta nu mai lămuresc...

"Agresorii pot continua"

Parchetul Aleşd a clasat dosarul fără să găsească vreo ilegalitate penală ori vreun vinovat, ceea ce i-a nemulţumit pe ecologişti, care au cerut să fie parte în dosar. CAPDD Bihor a făcut deja plângere împotriva soluţiei de clasare, acuzându-i pe procurori că nu şi-au motivat decizia nici cu fapte descoperite, nici cu argumente juridice, că nu au explicat de ce au transformat infracţiunea depistată de comisarii de mediu în contravenţie şi au ignorat dovezi evidente, cum era adresa Gărzii Forestiere privind arborii tăiaţi ilegal. Ecologiştii au criticat şi faptul că solicitarea lor de a fi audiat directorul ABA Crişuri şi de a fi realizată o expertiză tehnică la locul şantierului, care să arate daunele aduse naturii, au fost ignorate.

"Soluţia de clasare dispusă de Parchet arată dispreţul faţă de litera şi spiritul legii şi faţă de interesele legitime ale cetăţenilor pentru un mediu curat. De asemenea, este un mesaj către toţi cei care agresează natura că îşi pot continua liniştiţi treaba, că autorităţile închid ochii sau muşamalizează infracţiunile. Iar pentru zecile de mii de iubitori ai naturii, îndrăgostiţi de defileul Crişului Repede, acest gest reprezintă o palmă peste obraz", spune Paul Iacobaş (foto), preşedintele CAPDD Bihor. 

Într-o lume în care oamenii sunt tot mai atenţi la ocrotirea naturii, cei plătiţi să apere legea o ignoră...

MAI PRESUS DE LEGE
Bâjbâielile ABA

Deşi protagonistă în scandal, ABA Crişuri nu a fost deranjată de Parchetul Aleşd nici măcar cu o întrebare. Anul trecut, însă, după ce ecologiştii au acuzat public dezastrul ecologic de la Vadu Crişului, instituţia condusă de Pásztor Sándor (foto) a reacţionat cu un comunicat de presă în care a pretins că face decolmatarea în râu pentru că aluviunile depuse în Crişul Repede provoacă eroziune în malul drept, ceea ce pune în pericol trenurile care circulă în apropiere.

Ulterior, într-o discuţie cu BIHOREANUL, Pásztor a avut altă versiune: a susţinut că, fără decolmatare, satul Vadu Crişului va fi inundat. "Asta e, facerea de bine aduce o plângere penală", s-a văitat directorul. El a pretins şi că instituţia pe care o conduce n-are nevoie de aviz de mediu când lucrează în ape, ceea ce, însă, este un fals dovedit de Garda de Mediu cu altă ocazie, când i-a mai prins pe muncitori excavând fără autorizaţie, la Girişu de Criş. Atunci, povestea a ajuns şi în faţa judecătorilor, care le-au dat dreptate comisarilor de mediu.