UDMR, ceartă pe viitorul Consorțiu pentru învățământ dual din Oradea. Bolojan a acuzat că „ne batem joc de copii” și a cerut „decență”

La două luni după aprobarea înfiinţării unui consorţiu pentru învăţământ dual format din administraţia judeţeană, cea municipală, Universitate, asociaţii ale mediului de afaceri şi cinci unităţi de învăţământ din Bihor, aleşii UDMR din Consiliul Judeţean au "jucat" în cheie etnică necooptarea altor două unităţi şcolare, din comune cu edili din acest partid.

Keri Hajnal a solicitat acest lucru, în timp ce şeful CJ Bihor, Ilie Bolojan, a cerut "decenţă", acuzând că "ne batem joc de copii", cu referire la rezultatele proaste obţinute de absolvenţii celor două unităţi la examenul de Bacalaureat.

Înfiinţat în decembrie

Polemica dintre reprezentanta UDMR, care concomitent este inspector şcolar general adjunct al judeţului, responsabilă în Inspectoratul Şcolar cu învăţământul în limba maternă, şi preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a avut loc miercuri, când aleşii bihorenilor au fost chemaţi să aprobe depunerea de către administraţia judeţeană a unui proiect în valoare de 146,595 milioane lei (aproape 30 milioane euro), în cadrul PNRR, pentru înfiinţarea în Oradea a Consorţiului pentru învăţământ dual.

Înfiinţarea propriu-zisă a Consorţiului a fost aprobată, de altfel, atât de aleşii din CJ Bihor, cât şi de cei din Consiliul Local Oradea, într-o şedinţă comună desfăşurată în luna decembrie a anului trecut, când reprezentanţii UDMR din ambele foruri s-au abţinut, iar miercuri, în şedinţa CJ Bihor trebuia aprobată depunerea cererii de finanţare, în condiţiile în care prin PNRR România desfăşoară un proiect pilot pentru înfiinţarea unor asemenea Consorţii.

5 + 2

Aşa cum BIHOREANUL relata la finele anului trecut, Consorţiul pentru învăţământul dual din Oradea este format din CJ Bihor, Primăria Oradea, Universitatea Oradea, IŞJ Bihor, două asociaţii ale firmelor din judeţ care promovează învăţământul profesional şi cel dual (Asociaţia Bihor West Proffesional şi Asociaţia Firmelor Bihorene), mai multe companii orădene interesate să-şi pregătească viitorii angajaţi (cum sunt Faist Mekatronic, Connectronics, Vernicolor, Celestica, Nidec, Plexus ori Purem – fosta Eberspacher), precum şi cinci unităţi de învăţământ profesional din judeţ: colegiile tehnice Traian Vuia şi Mihai Viteazu (ambele din Oradea), Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi (tot din Oradea), Colegiul Tehnic Alexandru Roman (din Aleşd) şi Liceul Tehnologic Unirea (din Ştei).

La reuniunea de miercuri a CJ Bihor, la fel cum a făcut şi în decembrie, consilierul judeţean UDMR Keri Hajnal a cerut, însă, ca în Consorţiu să fie cooptate încă două licee tehnologice, din Borş şi din Cadea, comune cu edili din propriul partid. "Propun extinderea proiectului", a spus Keri.

"Ne batem joc de copii"

Propunerea l-a deranjat pe Bolojan, care a explicat că nu există vreun substrat etnic pentru necooptarea celor două unităţi şcolare din Borş şi Cadea, ambele cu predare în limba maghiară, ci doar motive pragmatice, proiectul fiind pregătit spre depunere în cadrul PNRR în condiţiile în care în acest scop a fost fixat iniţial, de către Ministerul Educaţiei, ca termen limită data de 20 februarie (abia ieri Ministerul a comunicat prelungirea lui până în 7 martie), refacerea lui implicând birocraţie suplimentară.

Bolojan a explicat nu doar că nici unităţile şcolare similare din Beiuş nu au fost implicate în proiect în această fază, dar şi că cele din Borş şi Cadea au o rată extrem de mică de promovare la Bacalaureat, între 1% şi 3% în ultimii ani.

"Doar 3% din absolvenţi acestor unităţi iau Bacalaureatul, sunt cifre de neacceptat, a-i ţine acolo pe elevi nu înseamnă decât că îi ţinem scut pentru posturile profesorilor. Îi rog pe cei de la IŞJ, inclusiv pe dna Keri, să se preocupe ca rata de succes să fie decentă. Dacă este de 1%, 3%, înseamnă că ne batem joc de aceşti copii. Dacă ne-am concentra pe problemele de fond, nu pe politică, am câştiga cu toţii mai mult", a spus Bolojan.

Cu voturile PNL şi PSD

Cifrele arată, de pildă, că din 19 absolvenţi ai Liceului Tehnologic nr. 1 Cadea (cel adus în discuţie de reprezentanta UDMR), niciunul nu a promovat examenul de Bac în anul şcolar 2019-2020, în anul următor din 34 absolvenţi reuşind să ia Bac-ul doar 2, iar în anul 2021-2022 doar 2 din 25 absolvenţi.

Keri a replicat, însă, că învăţământul dual este altceva decât cel finalizat cu Bacalaureat, absolvenţii neprimind diplome de Bac, ci certificate de calificare profesională, iar din acest punct de vedere "peste 95% din absolvenţi" au primit astfel de certificate. Ea a mai spus că Liceul Tehnologic nr. 1 din Cadea nu pregăteşte absolvenţi doar pentru agricultură, ci şi sudori, iar cel din Borş furnizează deja forţă de muncă pentru firme din parcul industrial al comunei şi pentru parcurile industriale din Oradea.

În final, membrii CJ Bihor au aprobat componenţa Consorţiului în forma propusă de Bolojan şi depunerea în consecinţă a cererii de finanţare prin PNRR, cu voturile pentru ale consilierilor PNL şi PSD, în timp ce toţi cei 6 reprezentanţi ai UDMR s-au abţinut.

Amintim, Consorţiul pentru învăţământul dual va funcţiona în campusul din strada Ceyrat, propus de fosta conducere a CJ Bihor pentru învăţământul special, după ce în 2021 actualul şef al administraţiei judeţene a arătat, în baza unor rapoarte ale specialiştilor în învăţământul special, că amestecarea tuturor elevilor din acest tip de unităţi şcolare este contra-recomandată şi nu ar fi în interesul copiilor, tendinţa fiind de integrare a acestora în învăţământul de masă general, nu de separare.

PNRR prevede fonduri totale de 338 milioane euro pentru înfiinţarea a zece Consorţii regionale pentru învăţământ dual în întreaga ţară şi pentru tot atâtea campusuri profesionale integrate.