Tulburarea de personalitate schizoidă

Cu o prevalenţă de 3% în populaţia generală şi întâlnită mai des la bărbaţi decât la femei, tulburarea de personalitate schizoidă se caracterizează prin relaţii sociale restrânse şi o viaţă interioară bogată. Cei cu această tulburare au o fantezie bogată, dar îşi menţin cercul de cunoscuţi la un minimum necesar. Duc un stil de viaţă solitar, în unele cazuri alegând să nu se căsătorească. Sunt reci, apatici şi secretoşi. Rareori îşi pot manifesta adevăratele sentimente, rareori afişează afectivitate. Râd rar şi se implică puţin în relaţiile intime.

Caracteristic celor cu tulburare de personalitate schizoidă este faptul că ţin foarte mult la spaţiul lor intim şi se simt sufocaţi de ceilalţi, în special de partenerul de cuplu. Evită dezvăluirile, intimitatea şi - pe cât se poate - contactul sexual.

Relaţia de cuplu perfectă pentru ei este cea în care partenerul le dă place şi se implică cât mai puţin. În cele mai multe cazuri aleg parteneri care au aceleaşi interese ca ei. Fiind reci, ideea de "dragoste" este malformată în cazul lor, dar îşi pot căuta parteneri aleşi pe criterii precum fizic, intelect, interese financiare. Preţuiesc celibatul, evită romantismul, se feresc de relaţii sexuale, dar în acelaşi timp lumea lor interioară este plină de fantezii sexuale şi în special tendinţe de voyeurism.

Tulburarea de personalitate schizoidă este întâlnită în familiile celor cu schizofrenie şi tulburare de personalitate schizotipală, ceea ce presupune o legătură genetică între acestea şi tulburarea de personalitate schizoidă.

Au puţini prieteni, nu reacţionează la critică ori laude, sunt detaşaţi de mediul înconjurător şi majoritatea activităţilor pe care preferă să le întreprindă sunt solitare. Preferă să se încreadă în propriile forţe decât în ajutorul celorlalţi şi nu se ataşează de persoane, locuri sau obiecte. Călătoresc des, nu se descurcă bine la locul de muncă dacă acesta presupune interacţiunea cu alte persoane, dar excelează dacă sunt lăsaţi pe cont propriu.

Cei cu tulburare de personalitate schizoidă au dificultăţi în a manifesta mânie, chiar şi atunci când sunt provocaţi în mod direct. Reacţionează pasiv la evenimente de viaţă importante ceea ce lasă impresia că ar fi indiferenţi. Caută să reducă nivelul de comunicare cu ceilalţi şi par a nu avea un scop precis în viaţă din cauza faptului că sunt singuratici.

Alături de factori genetici, se presupune că o copilările fadă şi lipsită de afecţiune ar putea fi cauza dezvoltării ulterioare a tulburării de personalitate schizoidă. În unele cazuri tulburarea de personalitate schizoidă se poate transforma în schizofrenie.