URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
11 Ianuarie 2018, 10:47

Trauma afectează fetele şi băieţii în mod diferit

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Sindromul stresului post-traumatic (post-traumatic stress disorder - PTSD) este unul din subiectele de cercetare cel mai des întâlnite în psihologie. Ca urmare a unei traume din trecut, suferindul de PTSD retrăieşte trauma chiar şi în absenţa acesteia, este asaltat de gânduri intruzive legate de respectiva traumă, are reacţii fiziologice şi psihologice pe care nu le poate controla şi are un nivel ridicat de anxietate.

Ochiometric, luându-ne după statistici şi rapoartele spitalelor, PTSD-ul este mai des întâlnit la femei decât la bărbaţi. Până acum nu se ştia exact de ce femeile resimt mai puternic stresul post-traumatic şi li se punea în cârcă firea emotivă sau mai sensibilă asociată sexului frumos.

Un studiu publicat în revista Depression and Anxiety în 9 ianuarie 2017 detaliază o cercetare menită să aducă lumină asupra diferenţelor de sex în manifestarea stresului post-traumatic. 59 de tineri cu vârste între 9 şi 17 ani au fost selectaţi pentru acest studiu; jumătate sufereau de PTSD, iar jumătate nu. 14 persoane de sex feminin şi 16 persoane de sex masculin din grup erau diagnosticate cu PTSD şi raportau prezenţa unuia sau a mai multor stresori care le cauza disconfort. Toţi participanţii au fost scanaţi cu ajutorul aparaturii SMRI (Structural Magnetic Resonance Imaging) pentru a vedea dacă există diferenţe la nivelul creierului între grupurile studiului.

"Insula" este o regiune din cortexul cerebral care joacă un rol important în modul în care acordăm atenţie informaţiilor de ordin senzorial din corp şi conştientizării de sine. Tot "insula" se ocupă în parte de reglarea emoţiilor. Studiul a dezvăluit că, deşi în cazul adolescenţilor sănătoşi această regiune nu prezenta deosebiri, când venea vorba de diferenţele de sex, atunci când comparai băieţii din grupul de control cu cel din grupul celor cu PTSD, ultimii aveau un volum mai mare al acestei zone a creierului. Mai mult, fetele cu PTSD aveau un volum mai mic al "insulei" faţă de fetele fără semnalmente de stres post-traumatic.

Două inferenţe se pot trage de aici. Prima ar fi că traumele din copilărie care rezultă în PTSD modifică creierul la nivel fizic, alterând dimensiunea unei porţiuni a cortexului cerebral. A doua ar fi că motivul pentru care fetele fac mai des PTSD decât băieţii poate fi explicat de diferenţele de dimensiune ale insulei din creierul celor cu stres post-traumatic. Mergând pe firul celei de-a doua afirmaţii, "insula" descreşte treptat în dimensiune pe parcursul vieţii pe măsură ce îmbătrânim. Cu alte cuvinte, despre fetele care n-au atins încă limita maturităţii şi care au trecut printr-o traumă ce rezultă în PTSD se poate spune că "îmbătrânesc" mai repede ca urmare a respectivei traume.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON