Topul ineficienței: Jumătate din primăriile din Bihor primesc bani de la Guvern ca să își poată achita facturile

Momentul adevărului se apropie. „Nu mai avem fonduri!”, se vor plânge primarii de luna viitoare, cerând, la fel ca în fiecare toamnă, bani cu care să răzbească până la finele anului. Pe baza datelor Finanțelor Publice, BIHOREANUL a analizat eficiența celor 101 primării din județ, constatând că jumătate s-ar închide dacă ar fi obligate să se descurce cu ce produc. 

Motivele? Sărăcia determinată de lipsa activităților economice, dar și populismul legiuitorilor și al edililor. Ca să nu piardă voturi, aleșii țin impozitele pe proprietăți la prețul unui pachet de țigări, rezultatul fiind că banii și așa puțini se duc pe salariile, apa, curentul și benzina consumate de primării. Prin urmare, drumurile rămân tot nereparate, școlile tot cu latrine în fundul curții și satele tot fără firme care să înmulțească banii...

Note de plată

Bihorenii plătesc sume frumoase pentru primării. Probabil fără știrea și sigur fără voia lor, cei mai darnici sunt locuitorii orașului Nucet: fiecare contribuie cu câte 1.234 lei la plata salariilor angajaților din Primărie. 

Pe locul doi sunt cei din Vașcău, care cotizează cu câte 1.101 lei pentru lefurile funcționarilor, podiumul fiind completat de locuitorii din Roșia: câte 1.031 lei de căciulă pentru salariile din Primărie. Urmează, apoi, Bulz (996 lei/locuitor), Lazuri de Beiuș (878 lei), Sâmbăta (843), Curățele (841), Cărpinet (835), Căpâlna (790) și alte 10 comune unde localnicii plătesc peste 700 lei pentru salariile angajaților din primării.

Cele mai „ieftine” administrații sunt cele din Ciumeghiu (297 lei/locuitor), Aușeu (309 lei), Oradea (320), Tileagd (355) și Salonta (392), celelalte costându-i pe locuitori între 400 și 700 lei.

Oglinda cifrelor

Sumele, raportate de BIHOREANUL la populația fiecărei unități administrativ-teritoriale, reies din cea mai recentă situație întocmită pe anul trecut de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor privind indicatorii financiari ce oglindesc viabilitatea primăriilor. 

Este vorba despre veniturile proprii (preponderent taxe și impozite pe proprietăți), cheltuielile de personal (salariile angajaților), investițiile în lucrări menite să ridice nivelul de trai (drumuri, apă și canalizare etc), cheltuielile cu bunuri și servicii (iluminat, carburanți, reparații), sumele atrase din proiecte europene, cele primite la bugetul central aferent impozitelor pe veniturile locuitorilor și din încasările TVA, precum și gradul de colectare a bugetelor locale (cât încasează efectiv primăriile din veniturile prognozate).

Salarii peste venituri

Răspunsul la întrebarea cât de eficiente sunt primăriile îl dă coroborarea principalilor parametri: raportul dintre veniturile proprii și cheltuielile de funcționare (salariile personalului plus costul bunurilor și serviciilor), sumele încasate din veniturile economice, dimensiunea investițiilor și cea a fondurilor nerambursabile. 
După acești indicatori, un oraș și trei comune din Bihor nu își pot plăti din taxe și impozite nici măcar funcționarii. Primăria Vașcău, cu venituri proprii de 2,298 milioane lei, își plătește angajații cu 2,484 milioane lei (108% din banii strânși de la locuitori), achită alte 2,1 milioane lei pentru bunuri și servicii (din alocări de la Guvern) și face investiții de doar 317.000 lei, din care nici măcar un leu din fonduri UE. 

Pe locul secund în clasamentul faliților este Cărpinet, unde salariile din Primărie (1,468 milioane lei) reprezintă 105% față de veniturile proprii (1,4 milioane), întreținerea comunei a costat 1,042 milioane lei, în timp ce investițiile au fost de 1,75 milioane, din care 4.000 lei din fonduri UE.

Podiumul e completat de Tărcaia: la venituri proprii de 1,382 milioane lei, Primăria a costat 1,411 milioane (102%), investițiile au fost de 934.000 lei (din fonduri UE 0 lei). 

„Mențiunea” și-o adjudecă Lazuri de Beiuș: venituri proprii de 1,323 milioane lei și salarii pentru Primărie de 1,342 milioane lei (101%), plus încă 1,36 milioane date pe întreținere (tot din bani „de la centru”) și doar 537.000 lei pentru investiții, din care 138.000 lei din fonduri UE.

Dependente de Guvern

În șirul administrațiilor ineficiente urmează Cherechiu și Roșia (cu 98% din veniturile proprii date pe salarii), Pietroasa (97%), Buduslău (96%), Copăcel (94%), Uileacu de Beiuș (93%), Nucet (90%), Curățele, Buntești și Sârbi (87%), Câmpani (86%), Ceica și Sâmbăta (85%), Abrămuț (84%), Spinuș (81%), Pomezeu (78%), Derna (77%), Sâniob (73%), Finiș (75%), Tulca (74%), Viișoara (73%), Curtuișeni și Lunca (72%), Budureasa și Tămășeu (71%). 

Alte 28 de administrații (Ștei, Valea lui Mihai, Avram Iancu, Balc, Boianu Mare, Bratca, Brusturi, Bulz, Căpâlna, Cetariu, Chișlaz, Criștioru de Jos, Curtuișeni, Diosig, Dobrești, Drăgănești, Girișu de Criș, Holod, Lăzăreni, Pocola, Popești, Răbăgani, Remetea, Sălacea, Tarcea, Șimian, Șinteu, Tăuteu, Toboliu și Vadu Crișului) au cheltuit între 50-70% din veniturile proprii pentru salarii.

Toate cele 52 de primării au făcut investiții cuprinse între 0,3 și 1,5 milioane lei doar pentru că au primit bani de la Guvern, unele având însă și încasări din fonduri europene (între 3.000 - 250.000 lei).

Sărăcie... 

De ce sunt veniturile comunelor așa mici? Pentru că locuitorii sunt săraci, iar activitățile economice modeste, zic primarii, astfel că, pentru a face totuși și ceva lucrări, unii încearcă să-și scadă cheltuielile. 

„Organigrama noastră nu-i umflată, avem 14 angajați, deși după populație legea ne-ar permite 22, dar în comună este o singură firmă cu 10 angajați”, spune primarul din Curățele, Teodor Mocioran. „În Tărcaia avem 2-3 firme mici, care abia subzistă, așa că am redus Primăria la 8 angajați”, zice edilul Viorel Ile. „La noi sunt două firme, în rest câteva pensiuni și ABC-uri”, spune primarul din Roșia, Remus Moțiu. „Avem cam 1.700 de locuitori, într-un an mor 50-60 și se nasc 8-10. Am redus numărul de angajați de la 18 la 12”, afirmă edilul din Cărpinet, Ioan Curta.

Alte comune sunt condamnate să nu adune mai mulți bani chiar de legiuitori. În baza HG 323/1996 „pentru dezvoltarea localităților din Munții Apuseni”, localnicii din Budureasa, Bulz, Buntești, Cărpinet, Criștioru de Jos, Drăgănești, Lazuri de Beiuș, Lunca, Pietroasa, Rieni și Tărcaia plătesc taxe și impozite reduse cu 50%. „Impozitul pe o casă e 25 lei pe an”, spune primarul din Budureasa, Adrian Magda (foto). Cât un pachet de țigări...

... și populism

Alți edili recunosc, însă, că sărăcia vine și din delăsarea, și din populismul aleșilor locali. „E greu să faci în câțiva ani ce n-ai făcut în două decenii, dar încerc să aduc firme, altfel n-o să supraviețuim”, zice primarul din Tulca, Daniel Avrămuț. 

Omologul din Pietroasa, Ionel Laza, adaugă că și birurile trebuie mărite, în ciuda calculelor politice. „La noi nu au fost majorate de 20 de ani, ci doar actualizate cu rata inflației. Am propus majorări, dar deși am majoritatea în Consiliul Local, colegii s-au opus”, explică primarul PSD.

Urmarea? Un procent de 95% din veniturile proprii (2,584 milioane lei) se duce pe salariile din Primărie (2,5 milioane), în timp ce investițiile sunt de numai 683.000 lei. Iar, fără investiții, rămâi în urmă, cu drumuri proaste, școli fără dotări, sate neatractive pentru firme...

AȘA DA, AȘA NU
Prognoze optimiste, încasări modeste

Cu venituri proprii de 544,075 milioane lei (aproape jumătate din cele 1,142 miliarde realizate de toate cele 101 primării din Bihor), din care pentru personal plătește doar 13% (70,97 milioane lei), cu investiții de 347,8 milioane lei (118,6 milioane din fonduri UE), Oradea este cea mai eficientă administrație din județ, urmată de Borș (unde salariile reprezintă 14% din veniturile proprii), Sânmartin (20%), Cociuba Mare (24%), Nojorid (27%), Salonta (28%) și Ciumeghiu (30%).

Cele mai zeloase la încasarea taxelor și impozitelor sunt primăriile Căbești (99,79%), Ceica (97,75%) și Aștileu (95,60%), Oradea strângând 92,97% din banii datorați de locuitorii municipiului. Cele mai mici grade de colectare le-au avut Popești (40,24%), Batăr (45,24%), Brusturi (47,41%), Copăcel (58,84%) și Sânnicolau Român (59,47%). 

Aproape o treime din administrațiile locale din Bihor (31) nu au încasat anul trecut niciun leu din fonduri UE: Abram, Aștileu, Balc, Batăr, Boianu Mare, Brusturi, Căbești, Cherechiu, Chișlaz, Ciumeghiu, Dobrești, Drăgești, Finiș, Hidișelu de Sus, Husasău de Tinca, Holod, Olcea, Pocola, Remetea, Rieni, Roșiori, Sântandrei, Sârbi, Șuncuiuș, Tarcea, Tărcaia, Tileagd, Tulca, Viișoara, Vârciorog și Toboliu.

„NU OFERĂ O IMAGINE CLARĂ”
Sunt și salariile asistenților personali

În urma publicării articolului, primarul comunei Cărpinet, Petru Curta, contestă faptul că administrația pe care o conduce ar fi „în topul faliților” din cauză că salariile angajaților Primăriei depășesc veniturile proprii ale comunei, afirmând că „în mod eronat” în cheltuielile de personal (așa cum au fost furnizate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice) sunt incluse și salariile asistenților pentru persoanele cu handicap, în număr de 20, acestea fiind în sumă de 537.500 lei din totalul cheltuielilor de personal (de 1,468 milioane lei). Aceste salarii sunt asigurate în proporție de doar 10% din veniturile proprii pe care le realizează Primăria comunei, 90% provenind, potrivit primarului, din alocări de la bugetul central (sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor).

Textul integral al precizării transmise de edil: