URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 15 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Recent, PSD-iştii bihoreni au repus pe tapet, şi bine au făcut, situaţia corecţiilor financiare aplicate de autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării pentru două proiecte ale Oradiei pe fonduri europene. Numai pentru noua linie de tramvai riscăm să dăm din buzunarul nostru 58,7 milioane lei. Lecţia e cam scumpă, chit că aşa avem ocazia să simţim pe propria piele ce ar fi însemnat ca toate investiţiile să le fi plătit din bugetul local.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
Avem în faţă 4 ani pe care analiştii îi numesc „de pace”, prezumând că noii aleşi vor lucra decent, nu cu gândul la următoarea campanie. Din păcate pentru visata pace, realitatea nu prea justifică, totuşi, optimismul. Ca dovadă, negocierile, formarea şi primii paşi ai noii şi heteroclitei coaliţii PNL, USR-PLUS, UDMR, partide care până mai ieri se detestau plenar: liberalii erau Ciuma Galbenă pentru pluserişti, aceştia sexo-marxişti pentru penelişti, singurul lucru ce-i unea şi pe unii, şi pe ceilalţi fiind certitudinea că udemeriştii sunt magyar PeSzeDe.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Avem un nume nou de stradă în Oradea - strada Sucevei a devenit Strada Evreilor Deportați. Nu e o denumire prea fericită, însă nici una care să poată fi combătută cu prea multă tărie, fiindcă, la aproape 80 de ani de la acele evenimente oribile, sentimentul generalizat de vină încă există... Dar, rememorând la nesfârșit oribilitățile trecutului, ne facem oare un viitor mai frumos? Putem spera că viața copiilor noștri va fi mai liniștită și lipsită de pericole dacă le picurăm întruna în creiere amintiri despre felurile îngrozitoare în care au murit părinții și bunicii lor?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sub denumirea de hepatită cronică sunt cuprinse o serie de afecţiuni ale ficatului cu cauze şi grade de severitate diferite, care au ca punct comun faptul că procesul inflamator şi necrotic durează cel puţin 6 luni. Formele uşoare nu progresează sau pot progresa lent, iar formele severe sunt asociate cu cicatrizări ale ţesutului hepatic, cu formarea altui tip de structură a acestuia care pot evolua spre ciroză hepatică.
29 Februarie 2016, 10:28

Suporterul de victorie

Suporterul de victorie imagine generică, sursa foto: www.telegraph.co.uk
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

L-am întrebat dacă s-a uitat la meci. "M-am uitat. Mi s-a făcut scârbă. Să n-o mai văd în faţa ochilor!". Am cerut detalii. "Da' ce, aia-i jucătoare de locul 3? Să o bată una de pe locul două sute şi ceva?". Cu cine am purtat discuţia e irelevant. Putea să fie aproape oricine, un om ales de pe stradă la întâmplare, pentru că aşa e suporterul român - un antrenor de telecomandă nemilos şi intransigent, un zbir care stoarce totul din sportivi pentru victorie, un performer din fotoliu dependent de victoriile altora, un mare patriot cu toleranţă zero faţă de înfrângeri. Pe scurt, el este suporterul de victorie.

Când echipa merge bine, îi poartă tricoul şi se făleşte cu orice ocazie. Lexicul îi e insuficient pentru laude şi, cumva, simte că şi el a contribuit la victorie. Când apar înfrângerile, suporterul se transformă în judecător aspru, în analist dezgustat, în inchizitor brutal. Dă jos posterul de pe perete, dar nu înainte să-l scuipe. Pentru el, victoria este ca o pizza din care vrea şi el o felie, în timp ce o înfrângere este ca un căcat pe care îl ocoleşte cu dezgust. Suporterul de victorie este ca prietenul de vreme bună - te însoţeşte la plimbare într-o zi însorită, dar când toarnă cu găleata nu-i acolo să-ţi ţină umbrela.

Comportamentul suporterului de victorie nu e un accident. Şi în viaţa reală face la fel. La plăcinte este prezent, la război absent. Când cineva din jur e bolnav sau închide ochii, nu-i mai trece pragul. Dacă până mai ieri îşi vizita zilnic vecinul sau prietenul, acum nu se mai arată la faţă. "Cum să merg acum acolo? Îi deranjez". Exact în momentele în care oamenii au nevoie de o mână întinsă, de sprijin moral sau de un simplu umăr, suporterul de victorie stă ascuns în vizuină, pentru că suferinţele sau moartea altora îl indispun. Pentru el, "La bine şi la rău" e un cântec vechi, demodat, pe care nu-l mai ascultă.

Nimeni nu i-a explicat ceva foarte simplu acestui suporter de victorie: că niciun sportiv sau echipă din ţară sau din lume nu are un contract prin care se obligă să-l satisfacă pe el, cel din fotoliu, cu victorii pe bandă rulantă, puncte WTA, cupe Champions League sau medalii olimpice de aur. Sportivii luptă doar pentru ei şi aşa e normal să fie. "Jucăm pentru toţi cei de acasă, pentru cei care ne susţin", este o propoziţie de PR elegantă, o şmecherie pentru simpatie, o vorbă dulce care audienţă aduce, o minciunică pe care publicul o înghite inocent.

Responsabilitatea celor care se sfarmă în teren pentru o victorie faţă de cei care moţăie patriotard în faţa televizorului este egală cu zero. La fel cum şi contribuţia spectatorului la o victorie este iluzorie. Seinfeld a zis-o cel mai bine într-un stand-up: "Vin suporterii de la meci fluturând steaguri şi strigând bucuroşi «Am câştigat! Am câştigat!». Nu, nu aţi câştigat. Ei au câştigat. Voi doar v-aţi uitat".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
FU TARE!!!
POSTAȚI ȘI IN CONT CURENT, NU LATERAL!!! CA NU VA VEDE LUMEA DIN PRICINA STIRILOR DE SENZATIE!!!
Postat 29 Februarie 2016, 23:37 de ADINA
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0058 RON
  • 1 EUR = 4.8728 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON