Senat sub asalt: Șefii Universității din Oradea și familiile lor se pregătesc să preia puterea și în Senat

După ce, în toamnă, şi-au ales noii directori de departamente, dascălii Universităţii din Oradea sunt chemaţi acum să-şi voteze senatorii pentru următorii 5 ani. Pe 15 şi 16 ianuarie sunt programate tururile de scrutin pentru alegerea reprezentanţilor în cel mai înalt for de decizie şi deliberare din mediul academic. 

Alegerile pentru Senatul Universităţii sunt importante pentru că acesta nu doar aprobă regulamentele şi strategiile interne, ci semnează contractul de management cu rectorul şi verifică activitatea Consiliului de Administraţie. Listele de candidaţi dezvăluie, însă, că mulţi senatori ar putea ajunge să se controleze pe ei înşişi...

Ei centrează, ei dau cu capul!

Dacă în deceniul trecut, prin fosta Lege a Educaţiei Naţionale, senatorilor din universităţi le era interzis să deţină funcţii executive - de prorectori, decani, prodecani, şefi de departamente etc. - tocmai pentru o clară şi justă separare a puterilor, acum acest melanj este permis. Prevederea a fost eliminată în 2019, printr-un ordin ministerial controversat, iar noua lege a învăţământului universitar, aprobată anul trecut, n-a mai inclus-o.

Este greu de explicat de ce şefilor din universităţi le este permis să devină şi membri ai forului legislativ, atâta vreme cât Senatul controlează activitatea executivă şi, deci, este evident că un decan senator nu va reproşa nimic facultăţii pe care o conduce ori rectorului care l-a numit în funcţie. 

S-ar putea ajunge chiar la situaţia absurdă ca din Senat să facă parte doar universitari care sunt "la butoane", ceea ce ar face ca însăşi existenţa forului să fie una formală. Ei conduc, ei controlează...

Şefii se visează senatori

Încă din 2020, în Senatul Universităţii din Oradea au fost aleşi profesori cu funcţii de conducere, ce-i drept, într-un număr redus: 10 dintr-un total de 48. 

În mandatul 2024-2029, lucrurile s-ar putea să stea altfel, însă, deoarece, potrivit analizei BIHOREANULUI, o treime dintre candidaţi sunt şefi executivi, iar lor li se adaugă soţi sau rude ale unor şefi din Universitate.

Pentru viitorul Senat, şi-au depus candidaturile 64 de cadre didactice, dintre care jumătate deţin în prezent această calitate. 20 dintre candidaţi, adică aproape o treime, deţin funcţii executive. Printre aspiranţii de acest fel se numără prorectorul Mariana Mureşan şi 7 decani: Corina Andor (Facultatea de Arte), Marcela Prada (Construcţii, Cadastru şi Arhitectură), Veronica Buciuman (Litere), Adrian Maghiar (Medicină), Cristina Maerescu (Protecţia Mediului), Eugen Macocian (Informatică şi Ştiinţe) şi Karla Barth (Ştiinţe Socio-Umane).

Bodog "răzgânditul"

Acestora li se adaugă şefi din linia a doua, adică prodecani şi directori de departamente, precum Anca Spătar şi Ariadna Mircescu (Arte), Vasile Grama (Geografie, Turism şi Sport), Alin Pop şi Mircea Pop (Inginerie Managerială şi Tehnologică), Ovidiu Frăţilă şi Ovidiu Laurean Pop (Medicină), Gabriel Cheregi şi Andra Lazăr (Protecţia Mediului), Cristina Florescu (Ştiinţe Socio-Umane) ori Florica Orţan (Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic). 

Un alt şef care şi-a depus candidatura este ex-ministrul Sănătăţii, Florian Bodog (foto), în prezent prodecan la Medicină şi senator în Parlament din partea PSD. Personaj controversat, cu un doctorat plagiat, Bodog e cunoscut ca ahtiat după funcţii, dar aici, surprinzător, la câteva zile după ce s-a înscris în cursă, s-a retras. De ce, n-a vrut să deconspire. "Mi-am retras candidatura, am depus notificare la facultate", s-a rezumat el să declare BIHOREANULUI.

Este sigur, însă, că PSD-istul va avea apropiaţi în Senatul academic: pe lista Facultăţii de Medicină candidează nu doar naşul fiicelor lui, decanul Adrian Maghiar, ci şi propriul frate, Alin Bodog, medic ginecolog. Ambii vor ajunge senatori, pentru că, după retragerea lui Florian Bodog, FMF are doar 11 candidaţi, adică fix numărul de locuri alocate. 

Un alt viitor senator, medicul Ovidiu Laurean Pop, este şi el din anturajul lui Bodog, cu care a făcut afaceri în trecut, iar de la Facultatea de Ştiinţe Economice mai candidează şi soţia politicianului, Simona Bodog, care este membră în forul academic din 2012. Spre deosebire de naşul Maghiar şi de cumnatul ei, profesoara nu are "scaunul" asigurat, la Economice candidând şase profesori pe trei locuri.

Consorţi cu ambiţii

"Clanul Bodog" nu este singurul care aspiră la putere în Universitate, pe listele de candidaţi la Senat regăsindu-se şi alte "jumătăţi". 

Însăşi soţia rectorului Constantin Bungău, Simona Bungău, vrea un nou mandat de senator, calitate pe care o deţine din 2020. Profesoară la FMF, şi aceasta are asigurat locul în Senat, unde se va întâlni cu cuscra ei, Marcela Prada, decana de la Construcţii, la rându-i cu mandatul cert, facultatea având doi candidaţi pe două locuri. Aşadar, cel puţin până la alegerile pentru rectorat din primăvară, Constantin Bungău va avea în Senat doi aliaţi apropiaţi, pe lângă "garnitura" de prorectori şi decani. 

Alt aspirant la Senat e fostul prorector Sorin Borza (foto), care a demisionat în vară, din cauza unor divergenţe cu Bungău. Soţia sa este directoarea Centrului de Consiliere şi Servicii privind Cariera. Alţi consorţi care vor să intre în Senat sunt Codruţa Bendea, soţia prorectorului Gabriel Bendea, şi Marius Ţepelea, partenerul de viaţă al decanei de la Socio-Umane, Karla Barth. 

De dragul Universităţii

Cum era de aşteptat, şefii Universităţii care vor să devină senatori nu văd nimic rău în faptul că ar putea acapara puterea în instituţie. "Nu cred că se pune problema aşa. Toţi vrem proceduri şi regulamente eficiente, iar Universitatea să meargă bine", zice decana Marcela Prada (foto). Iar dacă şefii executivi au dovedit deja că sunt buni în poziţiile ocupate, de ce nu şi-ar extinde expertiza?...

"Eu, pentru că sunt şi în Consiliul de Administraţie, cunosc bine informaţia care ajunge la Senat, şi dacă e nevoie, pot să explic mai bine", justifică şi Karla Barth. Explicaţia ei este "subţire", pentru că rectorul, prorectorii şi decanii pot fi invitaţi oricând la şedinţele de Senat tocmai pentru a transmite direct informaţia senatorilor, aşa cum se şi întâmplă adesea.

Alţii recunosc, indirect, că vor să deţină controlul. "Cunoaşteţi atribuţiile Senatului? Atunci veţi înţelege de ce candidez", spune Adrian Maghiar, decanul de la Medicină. S-ar putea înţelege din asta că, obişnuit să aibă puterea, vrea s-o sporească...

Fără "noi" şi "ei"

Critic vehement al prevederilor care pe vremuri ţineau şefii departe de Senat, rectorul Constantin Bungău nu vede vreo problemă în concentrarea puterii în mâinile unui grup de oameni. "În primul rând, cei care acum au funcţii executive nu au certitudinea că le vor deţine şi după alegerea noului rector (care va alege şi viitorii decani - n.r.). Apoi, este distructivă perspectiva «noi» şi «ei», pe care am mai avut-o în Senat. Suntem toţi împreună. O persoană cu funcţii de conducere, aleasă şi senator, nu are cum să facă rău, are un singur vot", zice rectorul. 

Dacă, însă, toţi candidaţii executivi vor accede în Senat, vor avea 20 de voturi dintre cele 48 ale cadrelor didactice (cărora li se adaugă 16 reprezentanţi ai studenţilor). Altfel spus, o treime din sufragii, suficiente pentru a înclina balanţa într-o direcţie ori alta. 

Actualul preşedinte al Senatului, Aurel Căuş (foto), pare să fie singurul care vede lucrurile diferit. "Cel puţin persoanele care ocupă funcţii de conducere obţinute prin concurs (decani - n.r.) sau numire (prorectori, prodecani - n.r.) ar trebui să se regăsească într-o stare de incompatibilitate cu cea de membru al Senatului", spune profesorul.

Cum însă legea nu prevede această interdicţie, ba dimpotrivă, pare anume croită pentru consolidarea unor "familii", şefii au liber la cucerirea puterii depline...

MAI VEDEM...
Cine vrea rectoratul?

Potrivit reglementărilor Universităţii din Oradea, senatorii sunt aleşi exclusiv de cadrele didactice ale facultăţilor în numele cărora candidează, astfel încât campania electorală se duce strict între colegi. Merită precizat şi că, pentru munca lor în forul deliberativ, senatorii nu sunt remuneraţi. 

După ce lista noilor senatori va fi cunoscută, pe 29 februarie aceştia îşi vor alege, din rândul lor, viitorul preşedinte.

Procesul electoral din Universitate va culmina pe 14 mai, cu primul tur de scrutin pentru alegerea viitorului rector. Aflat în funcţie din 2012 şi cu posibilitatea să rămână pe poziţie, noua lege "resetând" mandatele adunate de rectori până acum, Constantin Bungău (foto) refuză deocamdată să declare dacă va mai candida. "În martie voi răspunde acestei întrebări", zice profesorul, care aşteaptă să vadă întâi cine va fi viitorul preşedinte al Senatului, cu care va face "tandem". 

De altfel, până acum, niciun universitar nu şi-a exprimat intenţia de a candida la rectorat.