Reprezentanţii Fundaţiei pentru Protecţia Câinilor Conmunitari SOS Dogs Oradea susţin că Regulamentul adoptat marţi de Consiliul Local pentru gestionarea câinilor comunitari nu oferă o soluţie pentru stârpirea fenomenului. Mai mult, în următorii ani, numărul câinilor vagabonzi va exploda, prezic cei de la SOS Dogs!
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Oradea, preşedintele FPCC şi totodată finanţatorul SOS Dogs, englezul Robert Smith (foto), a declarat că hotărârea adoptată cu o zi înainte de Consiliul Local este una ce ţine de politică, deoarece municipalitatea vrea control 100% asupra acestui serviciu, iar metoda de gestionare a câinilor nu este nici cea mai eficientă şi nici cea mai ietină.
"În 2003, domnul primar Petru Filip era disperat pentru că toate campaniile RAPAS de omorâre a câinilor de pe străzi nu au avut niciun efect. Ne-am oferit să rezolvăm noi problema. Nu ne-a crezut, dar a acceptat oferta noastră pentru că nu a avut nimic de pierdut", a spus Smith.
În 2004, când SOS Dogs şi-a început activitatea la Oradea, pe străzile oraşului erau între 4.000 şi 5.000 de câini vagabonzi, a susţinut Robert Smith. Dar, de-a lungul anilor, prin sterilizare, numărul acestora a scăzut drastic, ajungând în 2011 la 350 de exemplare, despre care a admis că au fost din nou eliberaţi în oraş. "Din 2004 am sterilizat şi am vaccinat peste 24.000 de câini în Bihor, în special femele, astfel că am redus populaţia câinilor liberi cu 90%. Am redus de la aproximativ 4.000 la doar 350, fără să omorâm măcar un singur câine sănătos! Au fost eutanasiaţi unul sau doi câini pe an, care fie sufereau de diverse boli, fie muşcau alţi câini sau oameni", a afirmat Smith.
Renunţare
Potrivit acestuia, "cea mai mare problemă o reprezintă oamenii, nu câinii", deoarece mulţi şi abandonează patrupedele, cel mai adesea pe şoseaua de centură a oraşului.
Finanţatorul afirmă însă că nici măcar autorităţile locale nu sunt receptive la soluţii, pentru că în loc să sterilizeze animalele vor eutanasierea, deşi procedura costă în medie 23 de euro, iar sterilizarea e doar 7 euro.
"Costurile mele la acest proiect în Oradea se ridică la aproximativ 12.000 de euro (lunar - n.r.) în vreme ce Consiliul Local a alocat doar 50.000 de lei pe an pentru SOS Dogs. Nici măcar această sumă nu a fost plătită cash, ci cu lucrări edilitare, asfaltări sau una-alta, astfel că povara mea financiară nu a fost redusă. Nu-mi permit să plătesc pentru SOS Dogs la nesfârşit", a spus Smith. În opinia sa, municipalitatea a hotărât ca Administraţia Domeniului Public să preia adăpostul pentru câini fără a fi, însă, o alternativă reală la SOS Dogs.
Negocieri degeaba
Smith a afirmat că a încercat să renegocieze parteneriatul cu municipalitatea, dar aceasta a preferat o hotărâre crudă. "M-am oferit să continui finanţarea SOS Dogs dacă municipalitatea ne-ar fi sprijinit cu 8.000 de euro pe lună. Eu aş fi plătit restul de 3.000-4.000 de euro pentru continuarea acestui proiect, dar domnul Mălan (viceprimarul Mircea Mălan - n.r) şi domnul Ghitea (şeful Direcţiei Tehnice din Primăria Oradea, Mircea Ghitea - n.r) au spus că se vor mai gândi. Hotărârea e o risipă a banilor publici. 3.000 de euro vor fi pierduţi lunar de Consiliul Local".
O altă nemulţumire a lui Smith este că ADP nu ar oferi posibilitatea de adopţii gratuite, aşa cum a făcut SOS Dogs, şi nu va continua educaţia în şcoli şi în comunitate în ce priveşte câinii comunitari. "ADP va primi 11.000 de euro pe lună pentru o închisoare pentru câini!", a reclamat, revoltat, englezul.
Invazia câinilor
În final, preşedintele FPCC a concluzionat că proiectul Primăriei nu va avea succes atât timp cât patrupedele vor fi eutanasiate şi nu sterilizate, motivând că nici o administraţie locală nu poate face faţă ritmului de înmulţire a câinilor, omiţând însă că dacă maidanezii sunt eutanasiaţi nu se mai înmulţesc. Odată la 6 luni o căţea poate făta câte 8 pui, iar nesterilizarea ei ar fi ca o bombă cu ceas, a susţinut Smith.
Potrivit acestuia, sterilizarea, nu eutanasierea, este cea mai sigură măsură împotriva înmulţirii câinilor vagabonzi, soluţie folosită şi de autorităţile britanice în stârpirea fenomenului.
"Dacă Primăria nu va continua politica noastră de sterilizare gratuită, numărul câinilor va ajunge să crească treptat, iar apoi exponenţial. Dintr-o căţea gestantă pot rezulta, teoretic, 67.000 de câini noi în 6 ani", a afirmat Smith, care le-a arătat jurnaliştilor şi un afiş cu calcule care i-ar susţine ipoteza. "La următoarele alegeri locale, din 2016, în Oradea vor fi cel puţin 4.000 de câini", a estimat englezul.
Hotărârea va fi atacată
În mare, preşedintele FPCC consideră că rezolvarea problemei ar putea veni dacă Guvernul ar implementa un program naţional de sterilizare a acestora. Până atunci, SOS Dogs îşi încetează activitatea în Oradea, continuând, în schimb, în alte oraşe din Bihor, precum Marghita, Beiuş sau Salonta. "Aici, autorităţile locale înţeleg nevoia serviciului", afirmă Lazar Carol, responsabilul din Oradea al Fundaţiei.
Întrebaţi de BIHOREANUL dacă vor ataca în justiţie Hotărârea Consiliului Local, Robert Smith a spus că speră să nu se ajungă acolo, în vreme ce Lazar a precizat că acest lucru va fi făcut prin Federaţia pentru Protecţia Animalelor.
Prezent şi el la conferinţa de presă, Horea Vuşcan, cel care a şi organizat evenimentul, a ţinut să spună că va ataca în contencios Hotărârea Consilului Local, în nume personal. Un alt cetăţean prezent la eveniment a spus că va da în judecată municipalitatea, pentru că "e clar că actuala putere are o problemă cu Constituţia".
Detalii despre hotărârea de Consiliu Local, în articolul "Ruşine să îţi fie, Bolojan!": 40 de orădeni au protestat în Consiliul Local împotriva eutanasierii maidanezilor
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.