Unde-i lege, nu-i tocmeală! Chiar dacă legea se modifică pe nepusă masă şi într-un mod nu tocmai logic.
În penultima zi lucrătoare a anului 2016, Ministerul Mediului a modificat legislaţia privind obligaţiile primăriilor referitoare la colectarea deşeurilor. Dacă până acum fiecare localitate trebuia ca anual să recicleze măcar 15% din deşeuri, de acum trebuie să scadă cu câte 15% cantitatea de deşeuri aruncate, indiferent cât reciclează. Drept urmare, chiar dacă în 2016 a reciclat mai multe deşeuri decât în anul precedent, va fi pusă la plată şi Oradea!
Obligaţii de la UE
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţia ca începând din anul 2020 să recicleze cel puţin jumătate din gunoaiele colectate. Pentru asta, în 2010, în toată ţara colectarea selectivă a deşeurilor a devenit o obligaţie legală, iar printr-un ordin al ministrului Mediului s-a instituit şi obligaţia ca fiecare unitate administrativ teritorială să trimită la reciclat, anual, minim 15% din totalul deşeurilor aruncate.
Primăria Oradea a fost printre puţinele din ţară care s-au conformat de la bun început noilor reguli: în acelaşi an 2010, municipalitatea şi operatorul licenţiat de salubritate, RER Ecologic Service, au asigurat tuturor orădenilor, gratuit, infrastructura necesară pentru a colecta gunoaiele în două fracţii, umedă (deşeuri care nu pot fi reciclate), şi respectiv uscată (resturi care pot fi valorificate, precum hârtia, cartonul, sticlele, plasticurile, dozele de aluminiu).
Tot gratuit, fracţia uscată se colectează şi se transportă la staţia de sortare a deşeurilor, de unde ia apoi drumul firmelor responsabile propriu-zis cu reciclarea. Urmarea acestor investiţii şi preocupări pentru eficienţa sistemului local de salubrizare a fost că Oradea s-a achitat an de an de obligaţia de a recicla 15% din deşeuri.
Arunci, deci plăteşti!
Începând din acest an, însă, s-au schimbat regulile reciclării la nivel naţional. Printr-un ordin al ex-ministrului Mediului, Cristiana Paşca Palmer, publicat în Monitorul Oficial pe 29 decembrie 2016, de acum unităţile administrativ teritoriale au obligaţia să reducă anual cu 15% cantitatea de deşeuri aruncată la halde, indiferent câte deşeuri reciclează!
Altfel spus, fiecare localitate trebuie să arunce tot mai puţină fracţia umedă. Noul ordin nu ţine cont de faptul că, de pildă, populaţia unei localităţi ar putea creşte, deci inevitabil şi cantitatea de deşeuri ar fi mai mare. Fără excepţie, fiecare oraş şi comună trebuie să producă mai puţine gunoaie.
Primăriile care nu se achită de noua sarcină, aplicată inclusiv pentru deşeurile aruncate în 2016, trebuie să plătească şi aşa-numite contribuţii către Administraţia Fondului de Mediu, în realitate penalităţi, doar că botezate elegant. Mai precis, 100 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri care depăşeşte 85% din cantitatea aruncată în anul precedent.
Misiune imposibilă
Aparent, principiul este corect: cantitatea de deşeuri depozitată la halde poate fi redusă doar prin colectarea selectivă, aşa că noua regulă îi obligă pe toţi cetăţenii să fie mai atenţi şi să arunce cât mai puţină fracţie umedă. În realitate, însă, un simplu calcul matematic arată că, dacă ordinul rămâne valabil, în 7 ani orice localitate ajunge în situaţia să nu mai poată arunca nimic la halde fără să plătească penalităţi.
Cel mai probabil, modificarea drastică a legii a fost determinată de rezultatele dezastruoase pe care le au multe localităţi din ţară la colectarea selectivă, datele de până acum arătând că României îi va fi imposibil să atingă ţinta asumată în faţa UE. În numeroase oraşe, gradul de colectare a deşeurilor reciclabile abia trece de 10%, iar la sate situaţia este şi mai precară. Tocmai din acest motiv, unii specialişti sunt convinşi că măsura reducerii anuale cu 15% a deşeurilor ar urma să rămână în vigoare doar vreo 2-3 ani, până când românii învaţă să colecteze selectiv.
Bani pentru Bucureşti
Dincolo de speculaţii, cert e că, potrivit noilor reglementări, anul trecut Oradea ar fi trebuit să arunce la haldă o cantitate cu 8.000 tone mai mică decât în anul 2015. În realitate, cantitatea este mai mică doar cu circa 5.000 tone, ceea ce înseamnă că pentru diferenţa de 3.000 tone oraşul va trebui să dea AFM circa 300.000 lei. Deocamdată, Primăria nu a anunţat oficial nici contribuţia exactă, nici din care "buzunar" ia aceşti bani. Însă suma ar fi fost suficientă, de pildă, pentru amenajarea a patru noi platforme subterane pentru colectarea deşeurilor.
Un lucru rămâne sigur: indiferent cât au colectat selectiv până acum, orădenii trebuie să fie şi mai riguroşi când îşi aruncă gunoaiele. Nu de alta, dar în caz contrar deşeurile vor ajunge să devină bunuri mult prea valoroase...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.