PSD-iştii bihoreni se declară contra variantelor propuse de Bolojan pentru centurile Aleşd şi Beiuş şi-i cer "să aducă bani" pentru variantele lungi

Unul dintre consilierii municipali din Oradea ai PSD, Adrian Madar, şi unul dintre consilierii judeţeni, Felix Cozma, au criticat variantele propuse de Ilie Bolojan pentru realizarea centurilor ocolitoare Aleşd şi Beiuş, spunând că sunt prea scurte şi prea ieftine. "E inutil să discutăm azi ce-ar fi fost dacă", a răspuns Madar după ce BIHOREANUL a întrebat de ce guvernările PSD nu a făcut cele două centuri, adăugând că Bolojan este dator "să meargă la Bucureşti şi să aducă bani" pentru variantele cele mai lungi, abandonate în 2010.

Pentru varianta lungă şi scumpă

"Cea mai oportună variantă pentru centura Beiuş este cea din proiectul iniţial", a susţinut Felix Cozma într-o conferinţă de presă susţinută luni dimineaţă împreună cu Madar, pe tema celor două şosele ocolitoare, a căror realizare a fost abandonată de Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere din România cu 10 ani în urmă, varianta iniţială pentru Beiuş având în acel proiect 27 kilometri şi costând peste 154,3 milioane lei.

După cum se ştie, pentru centura Beiuş, la iniţiativa preşedintelui Ilie Bolojan, Consiliul Judeţean Bihor a pus în dezbatere 3 variante, preferata şefilor judeţului fiind realizarea unei şosele de 6,8 km, cu un cost de 32,7 milioane lei şi care are avantajul de a permite şi înfiinţarea în imediata vecinătate a unui parc industrial la Beiuş.

"Maşinăria de vot a PNL cu siguranţă va funcţiona, la fel ca la Consiliul Local Oradea", a spus Cozma, convins că aleşii liberali din Consiliul Judeţean îşi vor da votul pentru varianta propusă de Bolojan pentru proiectul aflat deocamdată în dezbatere publică.

"Această variantă este de fapt o cârpeală, pentru ca în 2024 să spunem că am făcut ceva. Probabil gândirea a fost simplă, că în 2-3 ani această variantă se va putea face şi în 2024 Ilie Bolojan să candideze din nou arătând că a făcut ceva", a mai spus Cozma, criticând această variantă pentru că nu ocoleşte întreaga depresiune a Beiuşului, de la intrarea dinspre Oradea până la ieşirea din Ştei, deşi în urmă cu câţiva ani s-a emis o Hotărâre de Guvern pentru exproprieri de terenuri "de la Rieni la Lunca".

Îndoieli privind finanţarea

Pe de altă parte, consilierul orădean Adrian Madar a criticat varianta deja adoptată de CJ Bihor pentru realizarea centurii Aleşd, pe o lungime de 5,93 km şi cu un cost estimat la 124 milioane lei, şi nu varianta iniţială din 2010, care ar fi urmat să aibă 16,83 km şi să coste 514,93 milioane lei, făcând un "pomelnic" al demersurilor din 2009 şi până acum ale CNAIR pentru realizarea acesteia, până anul trecut, când proiectul a fost asumat în parteneriat cu Compania de către CJ Bihor.

Madar a afirmat, la fel ca şi Cozma despre varianta pentru Beiuş, că varianta deja stabilită de aleşii bihorenilor, cea mai scurtă, "nu întruneşte adeziunea comunităţii" şi a contestat analiza multicriterială în baza căreia aceasta a fost aleasă, criticând faptul că ea a fost făcută de "o companie aflată în situaţia delicată de a contribui la o corecţie financiară de 68 milioane lei pentru Oradea", pe când el ar fi recurs "la o companie multinaţională".

De asemenea, Madar a sugerat că realizarea centurii Aleşd ar putea să nu fie făcută cu fonduri europene, pentru că ar trebui să scoată complet din oraş traficul greu, or "această condiţie nu este respectată" pentru că ea traseul stabilit intersectează un cartier de locuinţe. "Este o discuţie complicată, nu ştiu dacă merita riscul să o generăm", a spus Madar.

"Ca ultimă concluzie, varianta Aleşd nu întruneşte aderenţa (sic!) locuitorilor, nu-i ajută pe cei care fac tranzitul prin Aleşd, pentru că drumul va fi cu restricţie de 50 km/oră, şi nu ajută la dezvoltarea oraşului", a spus consilierul local de Oradea al PSD, adăugând că "eu nu văd niciun argument pentru această variantă", care a fost adoptată.

"Greaua moştenire"

Întrebat de BIHOREANUL de ce guvernările PSD şi conducerea precedentă a Consiliului Judeţean, din care PSD a făcut parte cu UDMR, nu au realizat şoselele de centură atât din Aleşd, cât şi din Beiuş conform proiectelor iniţiale din 2010, aşa încât criticile de acum să nici nu mai fie posibile, Madar a încercat să se eschiveze de la un răspuns concret.

"Este inutil să discutăm azi ce-ar fi fost dacă...", a spus acesta, colegul Felix Cozma încercând să-i dea o mână de ajutor: "Chestiunea cu guvernările PSD este o chestiune relativă, chestiunea cu greaua moştenire nu mai ţine", a spus Cozma, reiterând: "Reprezentanţii PNL să aducă bani pentru Bihor! Cei care conduc judeţul să facă rost de bani, pentru că în guvernările PSD Bihorul a avut cele mai mari finanţări".