În luna mai, tinerii lipsiţi de o locuinţă proprie şi-au pus mari speranţe în programul guvernamental Prima Casă, prin care statul garantează achitarea creditelor bancare. Mulţi se vedeau deja proprietari, lucru la care nici nu îndrăzneau să viseze, mai ales într-un an de criză.
Doar că "minunea" s-a dovedit a fi mai puţin minunată în realitate decât la televizor, mergând mână-n mână cu birocraţia. Iar tinerii orădeni care au aplicat la acest program spun că le-ar fi plăcut să ştie de la început cum stau lucrurile...
Casă, dulce casă...
Ioana şi Andrei s-au căsătorit în luna iunie şi, cum nu îşi permiteau să-şi cumpere o locuinţă cu banii jos, le-a surâs ideea Primei Case. "Se spunea la televizor că singurii bani de care ai nevoie sunt pentru avansul de 5% din preţul casei, în rest nimic. Ne permiteam avansul, aşa că am decis să ne băgăm", spune Andrei.
Primul pas a fost să-şi caute un apartament. Au găsit locuinţa mult visată într-un complex recent construit în Oradea, la preţul de 39.000 de euro pentru 2 camere. "Mi-am dat seama că era ce îmi doream: un apartament spaţios, cu geamuri mari", povesteşte Ioana. Imaginându-şi deja cât de fericiţi ar fi mutându-se, cei doi au început discuţiile cu proprietarul. "Ne-a spus că, deşi nu a mai vândut niciun apartament prin programul Prima Casă, e dispus să treacă împreună cu noi prin experienţa asta", spune Andrei.
Cu puţin noroc
Tinerii s-au interesat la băncile înscrise în program şi au optat pentru BCR, unde, din nou, au fost primii clienţi care voiau să ia un credit prin programul guvernamental. Au depus primele acte, adeverinţele de venit, pe baza cărora li s-a spus că au nevoie de un co-plătitor, adică un fel de girant care să achite ratele dacă ei nu o vor face. Apoi, au dovedit că nu au contractate alte credite şi nici alte proprietăţi pe numele lor. "Fiecare act pe care l-am făcut ne-a costat şi fiecare expira după 15 sau 30 de zile", precizează Andrei, care a şi pierdut şirul documentelor după care a trebuit să alerge şi să le plătească.
Următoarea etapă a fost plata avansului de 5%, în cazul lor 2.300 de euro, şi să încheie un precontract cu proprietarul apartamentului, prin care se angajau că în cel mult 45 de zile vor plăti întreaga sumă. Toate actele lor şi ale apartamentului au format dosarul trimis la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, prin care statul garantează creditele bancare din program.
"Ni s-a promis răspuns în două săptămâni, dar în fiecare departament prin care a trecut dosarul a stat mai mult decât se anunţase, astfel că ne-au expirat adeverinţele şi declaraţiile. A trebuit să le refacem şi să le trimitem din nou. Aproape zilnic trebuia să mai umblăm după ceva", povestesc tinerii cum au trecut cele 45 de zile pe care le conveniseră cu proprietarul. "Noroc că ne-a înţeles şi am prelungit precontractul", spune Ioana, gândindu-se că ar fi putut pierde avansul dacă proprietarul nu accepta să-i mai păsuiască.
Alţi bani, altă distracţie
Într-un final, după o lună şi jumătate, cei doi au aflat că Fondul le-a aprobat dosarul. "Am răsuflat liniştită pentru că intram, sau cel puţin aşa credeam, pe ultima sută de metri", îşi aminteşte Ioana.
N-a fost însă aşa. Cei doi au aflat că mai au de plătit tot soiul de comisioane. "Habar n-aveam că va trebui să plătim un depozit colateral de 500 de euro, un credit de acordare, de 236 de euro, o taxă de 100 de lei la Ministerul Justiţiei, la BPL - nici nu ştiu ce e asta - în valoare de 150 de lei şi alte chichiţe", povesteşte Ioana. În total, încă 780 de euro şi 827 de lei. În plus, pentru că creditul era în euro, dar apartamentul trebuia plătit în lei, au mai plătit şi diferenţa de curs valutar între cursul BNR şi cel al BCR, de 1.100 de lei. "La toate astea nu ne-am aşteptat, au fost cheltuieli aproape cât avansul, care era singurul lucru de care ştiam că avem nevoie", spune Ioana. Ce făceau dacă nu aveau banii ăştia? "Ar fi trebuit, de pe-o zi pe alta, să mă împrumut de undeva. Dar dacă nu aveam de unde?..."
Andrei şi Ioana au avut totuşi noroc şi din luna septembrie au primul apartament pe numele lor. Dar şi o rată lunară de 250 de euro, pe 28 de ani, pe care banca poate s-o modifice la fiecare trei luni. Cum vrea ea şi fără să-i întrebe nimic...
BUN PENTRU FIRME
În creştere
Tărăgănarea programului Prima Casă e confirmată şi de dezvoltatorii imobiliari. "E un program foarte greoi, nu e pus la punct. Nu se primesc răspunsuri la timp, se amână toate termenele, iar asta descurajează mulţi tineri, pentru că riscă să piardă şi bani, nu doar timp", crede Selina Pruncuţ, directorul general al Selina, care a construit cartierul Luceafărul. Totuşi, aceasta vede programul şi ca un respiro pentru piaţă. "Avem 5 dosare în stadiu de finalizare şi multe altele la început", explică ea.
Monica Doboş, director de vânzări în cartierul Prima Casa din Oradea, confirmă şi ea că birocraţia programului e cea mai mare problemă. "Într-adevăr, deblochează puţin piaţa imobiliară, dar derularea e foarte greoaie", spune ea, adăugând că, totuşi, crede că merită aşteptarea. "Tinerii ajung să aibă o rată lunară cam cât le-ar fi chiria, dar rămân cu casa". Firma a anticipat însă o altă piedică. "Mulţi nu au avansul de 5%, de aceea noi plătim acest avans în locul lor", spune directoarea, precizând că deja 15 clienţi au finalizat procedurile, iar alţii îşi aşteaptă rândul. "Tendinţa e clar crescătoare", spune Monica Doboş.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.