URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 23 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Mi-ar fi plăcut să asist la o dezbatere publică a candidaţilor la Primăria Oradea. Dacă mulţi ar fi fost curioşi să vadă cum îl încolţesc chalengerii pe favoritul Florin Birta, eu aş fi vrut să aflu şi alte lucruri care pot determina viitorul urbei. Am constatat, din programele prezentate, că niciun candidat n-a spus clar ce va face cu proiectele în derulare, cu cele ce urmează să înceapă şi cu cele aflate doar în faza de început. Să fie acesta un semn că distinşii contracandidaţi ai liberalilor nici nu-şi imaginează să ajungă la butoanele Primăriei?
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu cred că există zi în care diverşi politicieni şi colegi de-ai lor din administraţie să nu cadă acest examen. Iar liberalii - zic de ei fiindcă ei sunt acum la butoane - nu fac, din păcate, excepţie. Prima zi a anului şcolar a fost cea în care şi-a luat un 4 chiar şeful Inspectoratului Şcolar Bihor, Virgil Blage, prin interdicţia stupidă de a permite accesul jurnaliştilor în unităţile de învăţământ...
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât de greu ar pica unora, pronostichez că în bătălia pentru Primăria Oradea şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor zarurile au fost aruncate. Cred, deci, cu variate argumente - politice, administrative, psiho-sociale, electorale - că viitorul primar se numeşte Florin Birta, iar viitorul preşedinte de judeţ Ilie Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine veţi vota în funcţia de primar al Oradiei pentru mandatul 2020-2024?










De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Leptospiroza este una dintre cele mai răspândite zoonoze (boli infecţioase ale animalelor care se pot transmite la om), existând cazuri în toate continentele, dar mai ales la tropice. Există cazuri de boală şi la noi. Boala este produsă de leptospire, care aparţin grupului de spirochete (bacterii spiralate), responsabile şi de alte boli, cum ar fi sifilisul, febra recurentă şi altele.
29 Aprilie 2014, 14:04

Phantom Pains - 3 actori, 10 spectatori

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Depoul de tramvaie al OTL. Un tramvai sinistru, vopsit în gri de portavion american. Două biciclete de aceeaşi culoare, rezemate. În interior, un dulap de metal, un birou de lemn şi un pat ca de puşcărie. Totul vopsit în acelaşi ton de gri. O oglinjoară atârnată pe perete se mişcă întruna ca posedată de necuratul. E cel mai realist decor de teatru în care am fost vreodată! O scenografie 4D ideală pentru a simţi şi înţelege mai uşor o dramă rusească.

A trebuit să merg tocmai în depou ca să văd o piesă care să înceapă la fix. La 19:00 punct, Dima (Pavel Sîrghi), un tânăr angajat ca paznic al depoului, trage câteva ciocane de control roţilor tramvaiului şi urcă la bord. În biroul-coşmelie apare Gleb (Alexandru Rusu), mai vechi în meserie şi, fireşte, mai beţiv. De la Gleb, Dima află teribila poveste a fostului coleg care a murit într-un accident groaznic. Nevasta lui, Olia, care şi-a pierdut minţile atunci, crede că orice bărbat care poartă ochelarii celui tragic dispărut este soţul ei.

Pe la jumătatea tramvaiului, pe băncuţe de lemn înguste şi incomode, suntem 10 spectatori. E oarecum indecent să urmăreşti o dramă răscolitoare din confortul unui fotoliu moale şi comod. Băncuţele se potrivesc perfect. Mica penitenţă ne creează a 5-a dimensiune a spectacolului, cea a suferinţei aproape fizice. Dacă ar fi fost şi noapte, unica lumină a becului de 60 de waţi atârnat deasupra mesei ar fi creat o atmosferă şi mai lugubră. Dar poate că ar fi fost prea mult pentru noi, prea-delicaţii spectatori.

Prima jumătate de oră este un adevărat one-man show Alexandru Rusu. Dezinvolt, dezlănţuit, aproape desăvârşit! Îl învaţă pe Dima cum să profite de soţia răposatului şi iese la fel de brusc precum a intrat. Apoi apare Olia, cea din poveştile sale. În oceanul de gri metalic, Olia (Mihaela Gherdan) poartă o rochie de un roşu aprins. E o pată de culoare, ca fetiţa cu haină roşie din "Schindler's List". E senină, atât de senină încât te întrebi dacă nu cumva ea e cea normală şi noi suntem cei nebuni. Când plânge, pe pământ pare că se dezlănţuie iadul. Dar imediat râde şi îl iubeşte pe cel cu ochelarii soţului. Care, la rândul său, are o criză de conştiinţă şi aruncă finalul într-o direcţie nebănuită.

Pe lângă noi trec tramvaie care se retrag din cursă. Sunetele lor completează ideal decorul. La fel ca lătratul câinelui din curtea depoului. Sau ca depresiva melodie rusească de final. Chiar şi revizorul OTL-ului, cu halatul său albastru şi fular maro, care mai trage cu ochiul de afară, are rolul său. Montarea piesei într-un depou de tramvaie e strălucită. Păcat că s-a jucat în faţa a doar 10 oameni. Păcat că se joacă prea rar. Păcat că nu face mai mulţi bani. "Phantom Pains" merită mult mai mult.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1404 RON
  • 1 EUR = 4.859 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON