URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 06 IUNIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Suntem țara cu cele mai multe minore devenite mame. Pun pariu că avem cazuri de fete ajunse bunicuțe înainte de a împlini 30 de ani. Era evident că trebuiau luate măsuri pentru introducerea orelor de educație sexuală în școli. Această educație s-a făcut până și pe vremea comuniștilor și nimeni nu a fost scandalizat...
Zic şi eu
Adrian Cris
Deloc moale nu le-a picat alegătorilor liberali din Bihor acuza adusă PNL-iştilor din Consiliul Judeţean de către Ioan Mang, cum că partidul lor favorit se pregăteşte de-o alianţă taman cu UDMR. Supărat că PSD nu mai are, alături de UDMR şi ALDE, majoritatea în "parlamentul" judeţean, Mang le-a reproşat PNL-iştilor, cu Ilie Bolojan în frunte, încălcarea unui protocol semnat anul trecut de şefii celor patru partide reprezentate în CJ, care prevedea o repartizare mai puţin dezechilibrată a banilor pentru primării.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Complicata relaţie cu legea a oamenilor are o mulţime de explicaţii ce ţin de psihologie, de educaţie, de bagajul de tare cărate în spate de fiecare în parte şi de mulţi alţi factori. Indiferent de gradul de civilitate al unei societăţi, oamenii tot se încruntă când vine vorba de reguli, regulamente şi legi, mai ales când apar şi pedepsele la buzunar.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 22 mai 2020, la ceas de seară, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul comun nr. 784/2020 al Ministrului Afacerilor Interne şi al Ministrului Sănătăţii, Ordin prin care se aprobă un regulament pentru purtarea măştii de protecţie în locurile publice. Deşi starea de alertă a fost instituită pe data de 15 mai a.c., la momentul încetării stării de urgenţă, iar legea cadru de reglementare a acestei situaţii excepţionale a fost publicată în aceeaşi dată şi a intrat în vigoare luni, 18 mai, obligaţia de a purta mască a fost doar o obligaţie morală până sâmbătă, 23 mai, ordinul fiind publicat vineri seara.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În fumul de ţigară au fost identificate peste 4.000 de substanţe, multe dintre ele toxice. Un fumător care fumează un pachet de ţigări pe zi pufăie de circa 70.000 de ori într-un an, toate mucoasele gurii, nasului, faringelui şi arborelui traheo-bronşic fiind expuse repetat fumului. Unele substanţe acţionează direct pe aceste mucoase, în timp ce altele sunt absorbite în sânge sau sunt dizolvate în salivă şi înghiţite.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
29 Iulie 2014, 17:41

Pe urmele strămoşilor: Cercetătorii au găsit într-o peşteră din Bihor cele mai vechi urme de paşi de om din Europa (FOTO)

Pe urmele strămoşilor: Cercetătorii au găsit într-o peşteră din Bihor cele mai vechi urme de paşi de om din Europa (FOTO) OAMENI ŞI URŞI. Echipa de cercetători români şi americani a stabilit vechimea urmelor de paşi din Peştera Ciur-Izbuc cu ajutorul oaselor de urşi de peşteră găsite sub ele. Specialiştii ştiu că urşii şi oamenii au trecut prin peşteră în aceeaşi perioadă, deoarece pe alocuri urmele lor se suprapun (foto: Marius Robu)
Pe urmele strămoşilor: Cercetătorii au găsit într-o peşteră din Bihor cele mai vechi urme de paşi de om din Europa (FOTO) FĂRĂ GRIJĂ. Dacă atunci când au descoperit peştera cercetătorii au putut studia 200 de urme de paşi din ea, în Ciur-Izbuc abia dacă mai pot fi cercetate acum 51 de urme. Asta pentru că speologii care au ajuns în peşteră de-a lungul anilor au acoperit vechile urme cu cele ale propriilor cizme
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Încă din 1965, speologii au ştiut că Peştera Ciur-Izbuc din satul bihorean Roşia este specială. La acea vreme, găsiseră înăuntru peste 400 de urme de paşi ale omului preistoric, despre care credeau că sunt vechi de 10-15.000 de ani.

În urmă cu doi ani, un grup de specialişti de la Institutul Naţional de Speologie Emil Racoviţă din Cluj Napoca a reluat însă cercetările, folosindu-se de tehnicile moderne. Aşa au aflat că urmele sunt de fapt mult mai vechi. Ba chiar că ar fi cele mai vechi dovezi ale omului modern descoperite până acum în Europa...

Pionierii

Speologii Teodor Rusu, Iosif Sima şi Gheorghe Racoviţă, nepot al celebrului savant Emil Racoviţă, sunt cei care, în 1965, au intrat pentru prima oară în adâncimea Peşterii Ciur-Izbuc din Roşia. Erau într-o tură obişnuită de explorare a peşterilor din Munţii Pădurea Craiului şi au decis să coboare în caverna pe care nu o cunoşteau deloc. I-au explorat ambele etaje: cel inferior, prin care curge o apă subterană, şi cel superior, cu o sală alungită. "Sima a văzut aici urmele de picior uman - amprente plantare umane, în termeni academici. Erau în vădit amestec cu urme ale celebrului Ursus Spelaeus, ursul de peşteră", rememorează Racoviţă pentru BIHOREANUL.

Pe lângă urmele de paşi, speologii au mai găsit şi oase de urşi de peşteră, înţelegând rapid că pe acolo umblaseră, cu mult înaintea lor, atât oameni, cât şi animale. Au şi botezat sala lungă de 500 de metri drept Sala Paşilor, nume care i-a rămas şi azi.

Familia preistorică

Cum niciunul nu era priceput în antropologie ori paleontologie, speologii au cerut ajutorul unor specialişti. "Îi cunoşteam pe soţii Irina şi Cantemir Rişcuţia (n.r. - reputaţi antropologi), cu care am mers împreună la peşteră şi am făcut un studiu pentru peste 200 de urme de om", adaugă Racoviţă.

Cu procedee specifice, antropologii au concluzionat că urmele aparţin unui bărbat, unei femei şi unui copil de aproximativ 9 ani, adică cel mai probabil o familie. "În ceea ce priveşte vechimea, au stabilit că datau de 10-15.000 de ani, adică din perioada în care ursul de peşteră a dispărut din fauna României", spune Gheorghe Racoviţă.

Era limpede că nu aveau de-a face cu urme ale oamenilor contemporani pentru că parcursul peşterii era anevoios, intrarea în Sala Paşilor este foarte îngustă, iar sătenii n-ar fi avut cum să ajungă acolo fără echipament special. În acest caz, cum au ajuns acolo oamenii preistorici? "Cel mai probabil, pe vremuri această sală a avut o altă deschidere, care s-a colmatat între timp. În alte peşteri s-a petrecut exact acelaşi lucru", explică speologul.

Fereşte-mă de prieteni...

În 1970, cercetătorii şi-au publicat rezultatele într-un articol ştiinţific, dar au rămas cu o dilemă: dacă să închidă accesul în peşteră sau nu. "Ştiam că dacă punem o poartă nu facem decât să dăm de gândit trecătorilor să o forţeze. Am considerat că dacă nu punem poarta sunt şanse mai mari ca localnicii să nu pătrundă, mai cu seamă că traseul este dificil", spune Racoviţă.

Speologii nu şi-au dat seama însă că peştera trebuia ferită chiar şi de colegi de-ai lor. Într-adevăr, oamenii de rând nu s-au dus în Sala Paşilor, dar au ajuns acolo speologi curioşi, dar neprofesionişti, care chiar au lăsat urme de cizme de cauciuc peste paşii preistorici. O combinaţie fatală între vechi şi nou, aşa că în prezent în peşteră abia au mai rămas intacte 51 de urme de paşi vechi.

Tehnici moderne

Întrucât studiul de acum patru decenii a fost singurul făcut pentru Peştera Ciur-Izbuc, în 2012 o echipă de cercetători ai Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj a inclus-o într-un amplu proiect de cercetare, "KarstHives - Arhive Climatice din Carst", coordonat de geologul Silviu Constantin şi la care au mai lucrat paleontologul Marius Robu, biologul Oana Moldovan şi topografii speologi Bogdan Tomuş şi Ionel Neag.

Proiectul presupune analiza detaliată a mai multor peşteri din ţară, iar la Ciur-Izbuc a însemnat recartarea peşterii, scanarea laser a Sălii Paşilor, măsurarea urmelor, fotografierea lor, dar şi studiul atent al oaselor de urs. Astfel, cercetătorii români sperau să afle când anume, exact, au lăsat oamenii urmele în peşteră. "Pentru a putea data urmele plantare de om, s-a recurs la o metodă indirectă, utilizată de obicei în arheologie. A constat în datarea cu radiocarbon a unor oase de Ursus Spelaeus situate atât sub urmele plantare de om, cât şi deasupra lor", a povestit BIHOREANULUI Marius Robu.

De importanţă europeană

Paleontologul a prelevat fosilele din peşteră, pentru a le măsura vârsta cu metoda chimică a datării cu Carbon-14, o tehnică specifică descoperită şi dezvoltată în ultimii 50 de ani. Rezultatul? Oasele urşilor sunt vechi de aproximativ 36.500 de ani. "Pentru că unele urme de paşi umane erau acoperite de urmele urşilor, iar altele le acopereau pe acestea, ştim că oamenii şi urşii au fost în peşteră aproximativ în aceeaşi perioadă. În acest caz, din cunoştinţele noastre, urmele din Ciur-Izbuc sunt cele mai vechi urme de paşi ale omului modern descoperite până acum în Europa", a concluzionat şi paleontologul american David Webb, de la Universitatea Kutztown, Pennsylvania, cooptat în proiect de cercetătorii români.

Presa internaţională de specialitate speculează chiar că urmele de paşi din Bihor ar putea fi chiar cele mai vechi descoperite până acum în lumea întreagă, căci deşi unii cercetători susţin că ar fi găsit în Tanzania urme de Homo Sapiens vechi de 120.000 de ani, varianta nu a fost deocamdată confirmată.

Ştire în toată lumea

Concluzia grupului de cercetători a fost dezvăluită la începutul acestei luni, prin publicarea unui articol în "American Journal of Physical Anthropolgy" (Jurnalul american de antropologie fizică), astfel că noutatea a făcut înconjurul lumii.

02_viorel_lascu.jpgDescoperirea din Ciur-Izbuc pare un vârf de aisberg, dar cercetarea ar trebui continuată, şi nu doar în Sala Paşilor. "Mai sunt incizii în pereţi care merită atenţie, dar şi nişte cristale foarte interesante, ca nişte ace paralelipipedice", spune speologul Viorel Lascu (foto), preşedinte al Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, care are în administrare peştera.

În prezent, aceasta este închisă publicului, fiind clasificată drept una de importanţă speologică. În baza noilor descoperiri, Lascu a solicitat Direcţiei pentru Cultură Bihor să o claseze şi în rândul monumentelor istorice ale judeţului. Pentru că, după cum se vede, în ea a început istoria...


URŞII LA CONTROL
Cercetări şi în Peştera Urşilor

Prin acelaşi proiect KarstHives al Institutului de Speologie Emil Racoviţă, cercetătorii au studiat atent în ultimii cinci ani şi Peştera Urşilor de la Chişcău, celebră prin cantităţile impresionante de fosile de urşi de peşteră pe care le are.

"Au fost investite resurse financiare şi umane fără precedent în ultimii zece ani în România în cercetarea paleofaunei din peşteră", spune Marius Robu. Practic, oamenii de ştiinţă au studiat la centimetru fiecare încăpere a peşterii, precum şi oasele urşilor, aflând informaţii cu privire la Cuaternar, ultima perioadă din istoria geologică a Pământului, cea în care a apărut şi omul.

Rezultatele au fost publicate în reviste internaţionale de specialitate, astfel că România a reintrat în rândul ţărilor cu tradiţie în cercetarea paleontologică. Echipa tinerilor cercetători a ISER îşi doreşte, de altfel, să creeze o şcoală de paleontologie şi arheologie de peşteră, dar cercetările lor necesită şi o finanţare pe măsură. Ceea ce lipseşte...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
8 Comentarii
NEAMURI
IN ACEA VREME EXISTAU RROMULANI CA io
Postat 30 Iulie 2014, 17:57 de RTU9
URME
SINT URME LASATE DE DACII CARE AU PICAT DIN CER
Postat 30 Iulie 2014, 17:47 de ROMANUL
io
in acea vreme nu existau hunguri.
Postat 30 Iulie 2014, 11:37 de io
stiinta
Dragilor, de la facerea lumii pana la potop is 2642 de ani, de la potop pana la Avram is 755 de ani, de la Avram la iesirea din Egipt 430 de ani si pana la noua lege mai sunt 657 de ani. No, total is vreo 4484 de ani plus 2000 de ani, calculati voi cam cati ani are lumea. Daca "stiinta" e mai inteligenta.......... Ruperea de la dreapta credinta duce la pierzare, la inventia dumnezeului propriu. Spor in continuare, poate mai descoperiti si apa si mersu pe jos.
Postat 30 Iulie 2014, 10:40 de eu
the first
Deci primii pe pamant au fost bihorenii ? sa nu aud ca a fost urma lasata de Attila
Postat 30 Iulie 2014, 08:47 de bh
sal
ptr tine edu-le imi revin..:)))...si nu mai fii tristi..mi-am revenit..:)))..(stiu ca esti postacul de serv)..nu mai posta..nu mai intru..;)..
Postat 29 Iulie 2014, 23:55 de salut
pentru 'sal'
in urma publicarii unei asemenea descoperiri chiar doar asa ceva iti vine in minte?! imi pare rau pentru tine,sper sa-ti revii vreodata :(
Postat 29 Iulie 2014, 20:44 de edu
sal
speram ca nu revendica victor orban pestera...cum ca ar fi a lor:)))...s-au tokes
Postat 29 Iulie 2014, 20:16 de salut
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3203 RON
  • 1 EUR = 4.8387 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON