Guvernul a pus joi în procedura de transparență decizională pachetul de relansare economică anunțat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, un set amplu de măsuri care mută accentul politicilor economice de la consum către investiții și competitivitate, cu aplicare începând din 2026 și cu efecte gândite pe termen mediu și lung.
Actul normativ a fost prezentat în ședința de Guvern și publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor pentru consultare publică, fiind descris de ministru drept o schimbare de „paradigmă” în modul de sprijinire a economiei.
„Din acest pachet încercăm să mutăm logica dinspre consum spre investiții. El are două componente principale: una de stimulare a investițiilor și o a doua de regândire a modului în care funcționează schemele de suport pentru companii”, a declarat Nazare, potrivit Digi24.ro.
Ministrul Finanțelor a explicat că lansarea pachetului este posibilă datorită ajustărilor fiscale realizate anterior, România încheind anul trecut cu un deficit cash de 7,6%, sub ținta de 8,4% negociată cu Comisia Europeană.
Impactul bugetar al pachetului este estimat la 2,1-2,2 miliarde de lei în primul an de aplicare, în 2026, conform declarațiilor citate de Europa Liberă România.
Domenii strategice și investiții mari
Potrivit lui Nazare, resursele vor fi orientate cu prioritate către domenii strategice, în special industria prelucrătoare și sectoarele în care România înregistrează deficite semnificative de balanță comercială. Obiectivul declarat este stimularea producției interne, a exporturilor și atragerea investițiilor străine, dar și sprijinirea investițiilor majore realizate de companii românești.
Pachetul introduce, pentru prima dată, o schemă dedicată investițiilor strategice, definite ca proiecte realizate în România, cu o valoare de cel puțin 1 miliard de lei, care generează un efect multiplicator în economie și contribuie la atingerea unor obiective strategice. Detaliile schemelor de ajutor de stat urmează să fie stabilite prin hotărâri de Guvern, după notificarea Comisiei Europene.
Credite fiscale
Din punct de vedere fiscal, proiectul prevede introducerea unui credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare, pe lângă deducerea existentă, precum și majorarea amortizării super-accelerate pentru echipamente de la 50% la 65%, începând cu 2026. Măsura permite companiilor să deducă mai rapid costurile investițiilor și să reducă presiunea fiscală în primii ani.
Totodată, plafonul valoric al mijloacelor fixe a fost dublat, de la 2.500 la 5.000 de lei, iar facilitățile privind profitul reinvestit sunt extinse prin posibilitatea utilizării amortizării accelerate.
Crește plafonul de TVA la încasare
Pentru microîntreprinderi, pachetul aduce modificări cerute de mediul de afaceri: termenul minim de angajare a unei persoane la firmele nou-înființate este extins de la 30 la 90 de zile, iar vânzarea ocazională a unei imobilizări nu va mai fi inclusă în plafonul de 100.000 de euro care condiționează regimul fiscal.
În plus, plafonul de TVA la încasare va crește de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane de lei în 2026 și la 5,5 milioane de lei în 2027, măsură descrisă de ministru drept „oxigen pentru companiile mici și mijlocii”.
Banca de Investiții și Dezvoltare, rol extins
Un rol central în implementarea schemelor de sprijin va reveni Băncii de Investiții și Dezvoltare, care va putea gestiona garanții, ajutoare de stat și chiar participa la vehicule investiționale de tip private equity, după modelul unor state din regiune. Prin garanția de portofoliu, banca va pune la dispoziție peste 6 miliarde de lei pentru finanțarea microîntreprinderilor și IMM-urilor.
Proiectul include și un stimulent fiscal pentru populație: o deducere de până la 400 de euro pe an pentru investiții la bursă și contribuții la pensii private facultative, măsură care, potrivit expunerii de motive, ar trebui să contribuie la creșterea educației financiare și a interesului pentru piața de capital.
Bolojan: „Conține soluții...”
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, miercuri seara - când a spus că România se află „la finalul unor măsuri de ajustare bugetară”, urmând relansarea economică - direcțiile pachetului, arătând că acesta „conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale și scheme de garanții, de exemplu, prin banca de investiții și dezvoltare”.
După perioada de consultare publică, Guvernul intenționează să adopte pachetul de relansare economică împreună cu cel privind reforma administrației, potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor.
Proiectul complet poate fi consultat AICI!
Principale măsuri propuse în Proiectul de lege privind măsurile de relansare economică, așa cum au fost prezentate ele oficial de Guvern:
1. Susținerea investițiilor strategice
- Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei.
- Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.
- Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.
- Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.
2. Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare
- Proiectul de Lege prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).
- Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).
- Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.
- Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.
3. Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)
- BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.
- BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.
- Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.
4. Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private
- Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.
- Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.
5. Reforme fiscale și stimulente pentru mediul de afaceri
- Credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: Contribuabilii pot beneficia de un credit fiscal reprezentând 10% din cheltuielile eligibile pentru activități de cercetare-dezvoltare, deductibil din impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri. Eventuala diferență neacoperită poate fi compensată cu alte obligații fiscale sau restituită în termen de 4 ani;
- Pentru activele noi (echipamente tehnologice, mașini, animale și plantații) achiziționate în cursul anului 2026, se poate aplica o metodă de amortizare prin care, în primul an de utilizare, deducerea nu poate depăși 65% din valoarea fiscală;
- Plafon TVA la încasare: Limita pentru aplicarea sistemului TVA la încasare crește la 5.000.000 lei pentru perioada martie - decembrie 2026 și la 5.500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027;
- Bonificații fiscale: Se acordă o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a tuturor declarațiilor.
- Regimul microîntreprinderilor: Se îmbunătățesc condițiile de încadrare, inclusiv prin excluderea veniturilor din transferul anumitor mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro.
6. Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private
- Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.
- Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual.
- Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.
7. Instrumente financiare pentru export și internaționalizare
- Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.
8. Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP
- Se instituie „Programul 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)”;
- Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private;
- Se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.
În ceea ce privește impactul economic al pachetului de relansare, se urmărește:
1. Efect multiplicator în economie
- Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională.
- Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.
2. Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională
- Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii.
- Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.
3. Creșterea veniturilor bugetare
- Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice.
- Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.
4. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor
- Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.
- Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.
5. Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi
- Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.
- Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiență energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.
6. Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri
- Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii
- Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.
7. Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii
- Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung.
- Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.
8. Impact bugetar și sustenabilitate
- Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.