URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă nu avem aeroport, de ce nu avem? Dacă am făcut aeroport, de ce nu avem avioane? Dacă avem avioane, de ce sunt așa de scumpe biletele? Dacă subvenționăm biletele, sigur în altă parte e mai ieftin. Dacă ar veni Birta și Bolojan să dea 10 euro fiecărui călător, precis vom afla că în alte locuri companiile lasă pasagerii să joace cruce cu pilotul automat, bașca asigură întâlniri romantice cu însoțitoarele de zbor...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
La ora acestor comentarii, urnele au vorbit, după o campanie pe care unii candidați au dus-o intens, în ciuda redusei probabilități ca challengerii să-i detroneze pe deținătorii celor două funcții cheie ale administrației din Bihor, de președinte al Consiliului Județean și de primar al Oradiei. Pentru că războiul electoral a fost decis într-o singură bătălie, dar și pentru că tandemul Ilie Bolojan - Florin Birta a avut ce etala alegătorilor, perdanții au avut din start șanse modeste, ceea ce, în parte, le și scuză rezultatele.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ați votat la alegerile locale și europarlamentare?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Prevenirea sindromului de burnout se poate face de către fiecare dintre noi dacă în cadrul muncii considerăm că există condiții care ne pot predispune la stres. Dacă vă simțiți suprasolicitați și aveți impresia că nu mai puteți face față condițiilor de muncă, este bine să faceți o listă cu responsabilitățile și sarcinile de serviciu în ordinea priorităților, stabilind astfel ceea ce efectiv puteți realiza...
16 Ianuarie 2016, 18:19

Oradea ieri, Oradea azi: Şoseaua de centură, în planurile edililor încă din 1971

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1971. Ideea inelului ocolitor

Într-un articol despre sistematizarea urbană a Oradiei, revista Familia din luna ianuarie a anului 1971 prezenta cititorilor câteva din planurile edililor pentru reconfigurarea unor cartiere. În contextul extinderii ariilor de locuinţe din cartierele Zona de Vest, azi Rogerius, dar şi din Nufărul, respectiv aglomerarea axei de circulaţie dintre acestea, urbaniştii aveau în vedere crearea unei rute directe via Ioşia.

O astfel de arteră, socotită atunci "o importantă lucrare de artă", urma să cuprindă inclusiv un pod peste Criş, în Zona de Vest. Traseul a fost definitivat în anii următori, tot în revista Familia fiind publicată, în 1983, o hartă a viitoarei configuraţii rutiere a oraşului.

Centura ocolitoare prevedea acelaşi traseu pe care îl are în prezent, mărginind cartierele Tokai, Nufărul, Ioşia şi Cimitirul Municipal, având rostul scoaterii traficului de tranzit din interiorul oraşului. Aceasta a fost o primă etapă a proiectului şoselei de centură, cea de-a doua urmând să fie completarea până în Calea Clujului. Ea, însă, nu s-a mai realizat, mai ales că ar fi urmat să străbată numeroase terenuri agricole în exploatare, iar legislaţia nu permitea construcţii noi în afara intravilanului.

2015. Centură cu 4 benzi şi pasaje

Materializarea proiectului unei centuri ocolitoare a Oradiei a rămas pentru încă 20 de ani o încercare dificilă. În anii ´90 devenise o promisiune electorală, studiile de fezabilitate existând din 1995. Lucrarea nu a început din lipsă de finanţare.

În anul 2000, investiţia era estimată la 25 milioane dolari, autorităţile având speranţa unor investitori americani. În cele din urmă investiţia a demarat pe banii Guvernului, iar inaugurarea porţiunii de drum cu două benzi dintre Calea Aradului şi CET II a avut loc în vara anului 2003.

Deşi la început a fost de un real folos, în scurt timp capacitatea maximă de trafic a fost depăşită. Necesitatea lărgirii întregului drum de centură era clară. Circulaţia pe patru benzi a devenit realitate abia în 2012, drumul beneficiind pentru prima dată şi de un sistem de iluminat public.

Pentru asigurarea unei mai bune fluenţe a traficului, atât de-a lungul centurii, cât şi dintr-o parte într-alta a sa, anul trecut a început construirea unor pasaje supraterane pe două şi pe patru benzi. Două dintre ele, peste str. Nufărului şi Calea Aradului, sunt deja finalizate, fiind deschise circulaţiei la sfârşitul anului trecut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6576 RON
  • 1 EUR = 4.9771 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON