URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
16 Ianuarie 2016, 18:19

Oradea ieri, Oradea azi: Şoseaua de centură, în planurile edililor încă din 1971

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1971. Ideea inelului ocolitor

Într-un articol despre sistematizarea urbană a Oradiei, revista Familia din luna ianuarie a anului 1971 prezenta cititorilor câteva din planurile edililor pentru reconfigurarea unor cartiere. În contextul extinderii ariilor de locuinţe din cartierele Zona de Vest, azi Rogerius, dar şi din Nufărul, respectiv aglomerarea axei de circulaţie dintre acestea, urbaniştii aveau în vedere crearea unei rute directe via Ioşia.

O astfel de arteră, socotită atunci "o importantă lucrare de artă", urma să cuprindă inclusiv un pod peste Criş, în Zona de Vest. Traseul a fost definitivat în anii următori, tot în revista Familia fiind publicată, în 1983, o hartă a viitoarei configuraţii rutiere a oraşului.

Centura ocolitoare prevedea acelaşi traseu pe care îl are în prezent, mărginind cartierele Tokai, Nufărul, Ioşia şi Cimitirul Municipal, având rostul scoaterii traficului de tranzit din interiorul oraşului. Aceasta a fost o primă etapă a proiectului şoselei de centură, cea de-a doua urmând să fie completarea până în Calea Clujului. Ea, însă, nu s-a mai realizat, mai ales că ar fi urmat să străbată numeroase terenuri agricole în exploatare, iar legislaţia nu permitea construcţii noi în afara intravilanului.

2015. Centură cu 4 benzi şi pasaje

Materializarea proiectului unei centuri ocolitoare a Oradiei a rămas pentru încă 20 de ani o încercare dificilă. În anii ´90 devenise o promisiune electorală, studiile de fezabilitate existând din 1995. Lucrarea nu a început din lipsă de finanţare.

În anul 2000, investiţia era estimată la 25 milioane dolari, autorităţile având speranţa unor investitori americani. În cele din urmă investiţia a demarat pe banii Guvernului, iar inaugurarea porţiunii de drum cu două benzi dintre Calea Aradului şi CET II a avut loc în vara anului 2003.

Deşi la început a fost de un real folos, în scurt timp capacitatea maximă de trafic a fost depăşită. Necesitatea lărgirii întregului drum de centură era clară. Circulaţia pe patru benzi a devenit realitate abia în 2012, drumul beneficiind pentru prima dată şi de un sistem de iluminat public.

Pentru asigurarea unei mai bune fluenţe a traficului, atât de-a lungul centurii, cât şi dintr-o parte într-alta a sa, anul trecut a început construirea unor pasaje supraterane pe două şi pe patru benzi. Două dintre ele, peste str. Nufărului şi Calea Aradului, sunt deja finalizate, fiind deschise circulaţiei la sfârşitul anului trecut.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON