Îl cheamă Dumitru Alb, dar toată lumea îi spune neaʼ Albu, după părul încărunţit în poarta Primăriei Oradea. După 28 de ani, bărbatul se pregăteşte să predea tura definitiv.
"La pensie o să merg la tratament, că mă chinuie spondiloza. Pentru orădeni e bine că găsesc tot timpul poarta deschisă la Primărie, dar pentru portar nu, că-l trage curentul", glumeşte nea’ Albu.
La porţile Primăriei...
Dumitru Alb s-a angajat în Primărie în iunie 1992. Venea de la fosta Uzina Mecanică, unde nu îşi mai primise salariul de trei luni. Căuta un post sigur, chiar dacă mai slab plătit, ca să îşi poată creşte fetiţa, mai ales că familia îşi dorea al doilea copil. Din 12 candidaţi, a fost singurul angajat. "Spun sincer, n-am avut pile", spune bărbatul, ducându-şi copilăreşte mâna la inimă.
În cei 28 de ani în care a ţinut toate cheile Primăriei, a văzut instituţia crescând "odată cu oraşul", de la 70 la peste 500 de angajaţi. Sub ochii lui s-au maturizat absolvenţi uscăţivi care au ajuns directori cu greutate, precum economicul Eduard Florea, adjunctul acestuia, Sorin Florea, ori administrativul Mircea Oaie. "Ştiam că vor ajunge oameni mari. Erau tineri cu facultăţi, dar nu se ţineau nialcoşi (n.r. - mândri)", spune cu mândrie părintească.
Boala pandemiei
Neaʼ Albu iubeşte ce face. "Dacă îţi faci treaba, nu îţi are nimeni baiul", sintetizează el ardeleneşte. Noaptea verifică birourile, să nu rămână becuri aprinse, iar ziua îndrumă contribuabilii. "Pandemia ne-a înnebunit de cap. Poate am îmbătrânit şi eu, dar e tot mai greu să te-nţelegi cu oamenii. Sunt agitaţi, nu vor să înţeleagă, nu mai au răbdare deloc", oftează portarul.
Cel mai greu este să-i lămurească pe orădeni să poarte mască sau să stea să le fie măsurată temperatura. "Nu ştiu de ce se tem aşa de termometru, în cinci luni n-am găsit pe nimeni cu febră", glumeşte Alb. În ce priveşte propria siguranţă, este resemnat: "Schimb trei măşti pe zi, mă dezinfectez pe mâini, fac ce pot. În rest, e riscul meseriei..."
Primar după primar
Neaʼ Albu nu regretă alegerea făcută în 1992. "În atâţia ani, n-am avut o vorbă rea cu nimeni", zice el cu ton liniştit. În 28 de ani a cunoscut peste 190 de consilieri locali, peste 15 viceprimari şi patru primari. "În primul mandat domnul primar Petru Filip (foto) era mai retras. Venea la 6:30, stătea în hol să vadă cine întârzie, iar după-amiaza pe la 17.00 pleca. În al doilea mandat s-a schimbat, venea pe la 8 şi vorbea cu noi spunându-ne pe nume", spune bărbatul.
Cel mai popular a fost răposatul Mihai Sturza. "Venea dimineaţa zâmbitor şi ne întreba pe toţi cum suntem sau dacă au fost probleme". Şi despre primarul interimar Mihai Groza are doar cuvinte de laudă. "Era om bun, chiar prea bun ca să-l ţină oamenii de şef", zice el cu tâlc.
Primarul şi portarul
Pe Ilie Bolojan (foto) l-a cunoscut în 2008. "Domnul Bolojan este oleacă mai strict". Programul de muncă al acestuia l-a şocat din prima clipă. "Era ora 3.00 dimineaţa şi nu plecase. M-am temut că i s-a făcut rău şi am urcat în birou. Lucra. Mi-a spus: «Plec imediat, colega»".
De altfel, cu timpul au intrat în relaţii cordiale. "Sunt singurul portar din judeţul ăsta pe care l-a colindat primarul. Era Anul Crăciunului din 2017, când pe la 9 seara a sunat la poarta Primăriei cu patru studenţi la Teologie. «Am venit să te colindăm, domnule Alb», a zis el. Tinerii au colindat pe scări, după care primarul ne-a invitat sus, în birou, la cafea, suc, sărăţele... «Domnule Alb, vă pun un pahar cu vin?», m-a întrebat. «Doamne fereşte, domnule primar, că pe urmă îmi puneţi, când coborâm, fiola», am zis eu, de au râs toţi", povesteşte bătrânul.
Rotiţa necesară
Obişnuiţi de ani de zile cu bătrânul portar, colegilor le vine greu să creadă că iese la pensie. "Ţin minte că după Revoluţie, când intra lumea buluc în Primărie, iar el încerca să o ţină în frâu, unul mare mai că era să-l strângă de gât pe bietul Alb. Totuşi, el nu s-a lăsat până a făcut ordine", povesteşte secretarul Consiliului Local Oradea, Ionel Vila.
Directorul administrativ, Mircea Oaie, se îndoieşte că îi va găsi înlocuitor pe măsură. "Neaʼ Albu ştie să spună o vorbă bună oricui intră în Primărie. Va fi greu de găsit altul ca el".
Lucru rar, inclusiv Ilie Bolojan are cuvinte de laudă. "O primărie este o maşinărie a cărui bună funcţionare ţine inclusiv de cea mai mică rotiţă. Depinde foarte mult cum te primeşte primul om când intri în clădire, iar pentru aceste servicii îi mulţumesc domnului Alb", zice primarul.
După decenii în care a deschis orădenilor poarta Primăriei, neaʼ Albu se pregăteşte să o tragă în urma lui. Să-şi vadă de nepoţei şi de bolile oaselor...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.