URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
08 Iulie 2022, 08:00

O minte sclipitoare: Povestea impresionantă a orădeanului Gavril Farkas, primul român primit în Academia Germană

O minte sclipitoare: Povestea impresionantă a orădeanului Gavril Farkas, primul român primit în Academia Germană GLOBE-TROTTER. Gavril Farkas (foto) e invitat să conferențieze în toate marile universități ale lumii, de la Roma până la Beijing. Nu și la Oradea, însă. „Aș veni cu plăcere, dacă m-ar chema cineva”, spune el, adăugând că „nu mi-am uitat rădăcinile”. De altfel, ține legătura cu orașul natal inclusiv citind BIHOREANUL...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

La 33 de ani obţinuse tot ce se putea: absolvise liceul Gojdu şi facultatea la Cluj, cu 10, şi-a luat doctoratul în Olanda şi a predat la cele mai elitiste universităţi din SUA, de la Princeton la Harvard, revenind în Europa de dorul Lumii Vechi. "Universităţile americane concentrează cei mai buni cercetători, dar viaţa nu este doar ştiinţă, iar noi avem una singură", se confesează Gavril Farkas, unul dintre cei mai titrați specialiști din lume în geometria algebrică.

BIHOREANUL vă prezintă povestea unui orădean de geniu, cu numeroase alte preocupări, de la fotbal la filozofie şi de la muzica clasică până la politică...

"Nu mă preocupa în mod special"

Câţi nu ne-am simţit chinuiţi, în şcoală, de matematică? Pentru Gabi Farkas, însă, este o iubire întâlnită în adolescenţă şi pe care n-a mai părăsit-o niciodată. Ba, dimpotrivă, a ajuns atât de bun încât conduce cercetători din lumea largă care încearcă să rezolve cele mai complexe probleme.

Şi-a descoperit talentul în adolescenţă, când era elev la Şcoala Generală 17 din Oradea. "Eram bun, dar matematica nu mă preocupa în mod special. Părinţii mi-au făcut abonament la Gazeta Matematică din clasa a V-a şi ani întregi nici nu m-am uitat la ea", povesteşte orădeanul.

Acum e cotat unul dintre cei mai buni în geometria algebrică, o ramură a matematicii pure care studiază sistemele de ecuaţii polinomiale combinând algebra abstractă cu geometria. O nişă extrem de îngustă, care impune interpretări filozofice ale matematicii, "inventată" încă din antichitatea arabă, când poetul şi filozoful Omar Khayam propunea o metodă de rezolvare a ecuaţiilor cubice prin intersectarea unui cerc şi a unei parabole, aşadar amestecând elemente de trigonometrie şi aproximări funcţionale pentru a obţine metode geometrice de rezolvare a ecuaţiilor algebrice.  

Un ochi râde, altul plânge

"Prin clasa a VII-a m-am prins că puteam rezolva cu uşurinţă problemele din Gazeta Matematică, aşa că m-am apucat serios şi nu m-am mai oprit", a povestit Gabi BIHOREANULUI

Nimeni în familie nu fusese matematician. Ai lui munceau din greu, sperând, ca toţi părinţii, că el şi sora sa, Beatrice, vor reuşi mai mult decât ei. Nu şi-au propus să-i "facă" ceva anume, doar voiau să urmeze o facultate. De altfel, pentru a-i stimula, le luau nu doar Gazeta Matematică, ci şi cărţi de ştiinţă, literatură, filozofie, albume de artă, iar pentru că băiatului îi plăcea fotbalul şi tatăl era mai mereu la muncă, mama urmărea cu el meciurile la televizor. "Mereu îi aminteam că dacă nu se ţine de carte va ajunge pe şantiere, ca taică-său", spune Maria Farkas (foto).

Ea contabilă, soţul inginer drumar, au făcut tot posibilul pentru ca ambii copii să se realizeze. Acum, "un ochi îmi râde, celălalt îmi plânge", zice Maria: la nici 30 de ani, Gabi era profesor universitar în America, iar fiica lucra pentru Guvernul Germaniei. Ca mamă, suferă că amândoi sunt departe şi-i vede rar...

"Ca mine erau 15"

În 1987, Gabi intra cu 10 la Liceul Gojdu, acum Colegiu Naţional, iar în clasa a IX-a era deja cel mai bun din Oradea, după cum spuneau profesorii, ba chiar peste ei. Mama îl obliga să facă "meditaţii", deşi el credea că putea cheltui mai cu folos banii. "Odată, l-am provocat pe profesor să facem o integrală necalculabilă. S-a chinuit, a încercat toate trucurile din matematica de liceu, dar integrala a rămas necalculată şi banii mamei duşi", povesteşte amuzat universitarul de azi. 

Gabi nu e, însă, câtuşi de puţin arogant. Din contră, precizează: "Eu eram cel mai bun din Oradea, un oraş mic. La Bucureşti, ca mine erau 15, copii din familii de academicieni...".

Şi despre Gojdu, liceul care acum se mândreşte cu el, spune că era "cel mai bun din oraş", dar el muncea solitar. "Un singur profesor m-a inspirat, Ioan Costin, un profesor de fizică abia ieşit din facultate. Nu se potrivea în sistemul liceal, dar în comunism aşa erau lucrurile. Oricât de briliant, nu prea puteai preda, după absolvire, decât cel mult la un liceu. A şi plecat în America după revoluţie". De ce l-a impresionat tânărul profesor? "Pur şi simplu, pentru el fizica nu era un simplu job. Era pasionat". 

Un mentor şi un competitor

În clasa a XI-a, Gabi rezolva fluierând probleme de facultate. "Vara, la ştrand, îşi lua culegeri cu el şi găsea soluţiile cu uşurinţa cu care alţii rezolvau integrame", spune Maria Farkas. 

Prin urmare, în 1991, când a intrat la facultate, n-a fost nicio surpriză. "Aveam un CEC de 5.000 lei cu câştiguri în autoturisme Dacia 1.300 şi i l-am dat. Ce credeţi că a făcut? L-a lichidat ca să-şi cumpere cărţi de filozofie!", povesteşte mama. De altfel, chiar şi acum, Gabi refuză să-şi ia o maşină, folosind metroul şi bicicleta.

La Cluj şi-a întâlnit primul mentor. "Profesorul Varga Csaba mi-a deschis apetitul pentru matematica de performanţă, care nu prea are legătură cu cea predată la cursuri. Era foarte carismatic şi a avut influenţă enormă asupra mea, mi-a pus în faţă cărţi fundamentale", spune Gabi. A mai avut un coleg în aceeaşi situaţie, propriul tovarăş de cameră din cămin: "Profesorul Varga a ştiut să cultive între noi o concurenţă benefică. Acum Marius Crainic e matematician de clasă mondială, profesor universitar şi el, în Olanda".

Ca student, avea însă timp şi de altceva: continua să joace şi să vadă fotbal, mergea la concertele simfonice, avea prieteni şi citea cu lăcomie, cum face şi acum. "Primii ani de după revoluţie au însemnat o uriaşă deschidere, apăreau cărţi de literatură, filozofie, istorie...". 

În rând cu legendele

În 1995, după absolvirea facultăţii, a făcut masteratul în Olanda, la universităţile Grőningen, Utrecht, Twente şi Nijmegen, iar apoi doctoratul la Amsterdam. În tot acest timp, spune mama lui Gabi, n-a încetat să ţină legătura cu ce se întâmpla acasă. "Pe vremea aia nu era internet. Îmi cerea să-i trimit săptămânal prin poştă revistele 22 şi Dilema, plus un ziar în limba maghiară. Voia să fie la curent cu tot ce se întâmpla la noi, în cultură şi în politică".

În 2005, Gabi a început studii postdoctorale la Michigan, iar din 2003 până în 2007 a predat la Princeton, Harvard şi Austin. La Princeton, l-a cunoscut pe legendarul profesor John Forbes Nash (foto), care deşi din tinereţe suferea de schizofrenie, în 1994 câştigase un Nobel cu cercetări despre teoria jocurilor şi matematica de la baza deciziilor economice. "Mi-a povestit cum venea la Universitate în şlapi, iar drumul de la poartă până la catedră îi lua şi două ore, că-l opreau studenţii", spune Maria Farkas. De altfel, Nash avea să devină celebru şi dincolo de matematică, datorită filmului "A Beautiful Mind", cu Russell Crowe "oscarizat" în rolul său.

Aproape 100 de lucrări

În 2007, Gabi s-a "repatriat" în Europa, după care tânjea. "Universităţile americane sunt extraordinare, dar nu mă împăcam cu american way of life. Doar în campusuri era totul OK. M-am decis deodată, când eram la Zürich, privind un tramvai", zice el. A profitat atunci că pensionarea unui profesor vacantase catedra de geometrie algebrică a Universităţii Humboldt din Berlin, şi-a depus candidatura şi a câştigat-o la concurenţă cu aproape alţi o sută de matematicieni din lume. Devenea şef de catedră la doar 33 de ani şi de curând o cunoscuse pe Angela, o matematiciană din Mexic cu care avea să se şi căsătorească.

Acum au o fetiţă, Eva, pe care Gabi o duce zilnic la grădiniţă, iar cu soţia împarte nu doar sarcinile casnice, ci "mai rău", cum zice, glumind, "am scris împreună patru lucrări ştiinţifice". Alte 88 îl au pe el ca unic autor, iar asta în condiţiile în care conduce şi patru reviste de specialitate, coordonează doctoranzi şi o echipă de 15 matematicieni într-o cercetare finanţată de Comisia Europeană cu 2,5 milioane euro. Pe 2 iunie, anul acesta, a devenit primul român membru al Academiei Germane de Ştiinţe şi a fost declarat cel mai bun matematician din ţara adoptivă.

Călători pentru revederi

Se gândeşte Gabi să revină, cândva, acasă? Sincer, nu. "Berlinul e centrul Europei din multe puncte de vedere, iar familia mea este una internaţională acum", spune profesorul. 

De câte ori poate, însă, vine la Oradea, despre care afirmă că este "un oraş tot mai frumos, tot mai bine pus la punct", şi vizitează Bucureştiul, unde colaborează cu Institutul de Matematică al Academiei Române. "Încă de când era profesor în America ne vedeam prin tot felul de oraşe din Europa, unde venea la conferinţe. De când s-a stabilit la Berlin are timp să mai vină şi acasă, iar când nu are, mergem noi să-l vedem la Budapesta, unde şi-a luat o căsuţă de vacanţă", spune Maria Farkas.

Ca orice mamă, e mândră de fiul ei, şi are de ce. Peste decenii, cine ştie, un alt tânăr profesor va povesti că a lucrat cu el, aşa cum şi el povesteşte cum l-a cunoscut pe John Nash. Iar numele Gavril Farkas, poate asociat cu un Nobel, va intra între legendele matematicii...


AŞA FIU, AŞA FIICĂ 
Pe urmele fratelui

Maria şi Gavril Farkas sr. se mândresc nu doar cu fiul, ci şi cu fiica lor, Beatrice (foto), cu 6 ani mai mică decât Gabi. "Mereu a fost în competiţie cu fratele ei. A făcut tot Gojdu, a fost şi ea olimpică la mate, până în clasa a XI-a, când s-a hotărât să facă economie", spune femeia.

Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice din Cluj, Bea şi-a făcut masteratul şi doctoratul în SUA, ulterior fiind angajată de Guvernul Germaniei, iar în paralel a predat la Universitatea Barth din Berlin şi apoi la Bruxelles. În prezent, este cercetător la un institut al Comisiei Europene din Sevilla şi mamă a unui băieţel de 6 ani, botezat tot Gabi. La fel ca bunicul şi ca unchiul...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Frumoasă poveste
Înțeleg și părinții că li dor de copii, dar cum a zis cineva "mai bine să-i plâng de dor decât să plâng că moare de foame". Știu, numai dacă vrei nu găsești de lucru și de murit de foame nu mori, îi o expresie. Dar a ajuns mult mai bine realizat cum a plecat din țară. În țară nu putea face performanța aceasta. Cu siguranță Gojdu nu mai e acum ce a fost pe atunci.... PS. Ați greșit anul când a intrat la liceu. Nu putea intra în 1997 și absovi în 1991.
Postat 09 Iulie 2022, 08:27 de Vio_427
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON