Noile legi ale Educației: Grupa mică va deveni obligatorie, colegiile naționale vor putea organiza propria admitere și multe schimbări la Bacalaureat (VIDEO)

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat marți proiectele noilor legi ale Educației, care vor fi publicate miercuri pe site-ul instituției și vor fi supuse dezbaterii publice până pe 17 august.

„Arhitectura de sistem va fi complet schimbată, aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului ci sunt cu adevărat o reformă”, a declarat Cîmpeanu, precizând că, după 1 septembrie, când vor fi adoptate de Guvern, aceste proiecte vor intra în dezbatere în Parlament. Ele vor intra în vigoare cel mai devreme din septembrie 2023, iar anumite prevederi vor fi aplicate în următorii ani.

Obligatoriu la grupa mică

Printre noutățile anunțate pentru învățământul preuniversitar se numără includerea grupei mici de la grădiniță în învățământul obligatoriu începând cu anul 2030, posibilitatea organizării propriilor examene de admitere pentru colegiile naționale, modificarea structurii Bacalaureatului și eliminarea notelor pentru disciplinele Artă și Educație Fizică.

„Pentru elevi am definit o serie de lucruri. (...) Învăţământul obligatoriu va cuprinde grupa mică, începând cu anul 2030, cuprinde deja grupa mijlocie, grupa mare, din învăţământul preşcolar, învăţământul primar, secundar inferior şi învăţământul liceal. Parcursul şcolar şi evaluările elevilor au ca scop evaluarea, orientarea, încurajarea, optimizarea învăţării şi dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare ale elevilor. Evaluarea va fi centrată, conform acestei legi, pe competenţe. În plus, este obligatoriu să se ofere feedback în timp real, elevilor, şi aceste evaluări vor sta la baza planurilor individuale de învăţare”, a declarat ministrul. 

Pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023 în grupa mare a grădiniței, educatorii vor întocmi un raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului. „Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare va ține cont de constatările acestui raport în sensul adaptării corespunzătoare a acesteia la nivelul de dezvoltare a fiecărui elev”, a spus Cîmpeanu.

Fără note la Arte și Educație Fizică

Ministrul Educației a anunțat că „vor fi revizuite puternic și planurile-cadru și curriculumul pentru învățământul primar și cel gimnazial”, iar la final al claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține obligatoriu evaluări naționale scrise obligatoriu la „limbă și comunicare” și „matematică”.

Totodată, elevii nu vor mai primi note la disciplinele Arte și Educație Fizică, excepție făcând cei de la învățământul vocațional, care în continuare vor primi note între 1 și 10.

„Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a VIII-a, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară”, a mai declarat Sorin Cîmpeanu.

Media de gimnaziu, irelevantă la admitere

O altă noutate este posibilitatea ca fiecare colegiu national să organizeze propriul examen de admitere la liceu. „Mă adresez acelor elevi care vor începe în septembrie clasa a VII-a. Ei vor avea o șansă în plus, aceea de susținere a examenului de admitere într-un liceu. Este vorba despre dreptul care se acordă prin această lege colegilor naționale - urmează să redefinim condițiile necesare dobândirii titulaturii de colegiu național - să susțină un examen de admitere în liceu: Liceele care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu pentru ocuparea 90% din numărul de locuri, 10% vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire”, a spus ministrul.

Aceste examene de admitere vor avea loc înainte de Evaluarea Națională.

Totodată, admiterea la liceu nu va mai ține cont de media din gimnaziu, prevedere valabilă pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a.

Probă nouă la Bac

Examenul de Bacalaureat va avea o probă scrisă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, de evaluare a competențelor la mai multe materii, ca un fel de test de cultură generală.

„Această probă constă în evaluarea competențelor generale, formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică și științe ale naturii, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane. O singură probă scrisă care să verifice competențele generale. Condiția de promovare: obținerea cel puțin a notei șase”, a explicat ministrul.

Absolvenții de liceu vor mai avea o probă scrisă la disciplinele din trunchiul comun, două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, o probă de evaluare a competențelor digitale, o probă scrisă la limba maternă și probe scrise, facultative, la alegerea candidatului, specifice profilului sau specializării.

Vor promova Bacalaureatul elevii care au susținut proba de competențe lingvistice la două limbi străine, proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun și au obținut cel puțin nota 6, au susținut proba la limba și literatura maternă și au obținut cel puțin nota 6. Foarte important este că proba scrisă facultativă, specifică profilului, nu va condiționa promovarea examenului de bacalaureat.

Profesorii, stagiari

Noile legi vor mai duce la desființarea Inspectoratelor Școlare Județene, care se vor transforma în Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar ca servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică. Ele vor fi formate prin reorganizarea Inspectoratelor Școlare și prin comasarea cu centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională. De asemenea, școlile vor avea și un director administrativ, funcție nou înființată, a anunțat Cîmpeanu.

Pentru profesori, se va schimba semnificativ debutul în profesia didactică: timp de un an vor fi stagiari și va apărea un examen de licențiere, despre care ministrul nu a dat încă prea multe detalii. Totodată, dascălii vor putea fi titulari și pentru posturi incomplete, ceea ce în prezent nu este posibil.

„Va exista o platformă dedicată carierei didactice, unde vor fi prezentate portofoliile profesionale ale cadrelor didactice”, a mai spus ministrul.

Salarii mai mari

Bugetul educației ar trebui și să se dubleze, a precizat Cîmpeanu, arătând că finanțarea măsurilor propuse de aceste legi este de 15% din bugetul consolidat, în timp ce acum cheltuielile pentru educație sunt de 7,92% din bugetul consolidat.

„Salarizarea trebuie să ne ofere posibilitatea de a reda demnitatea profesorului. În momentul de față salarizarea profesorilor nu corespunde acestui rol. Pentru prima oară, într-o lege a educației, avem o reglementare care definește salariul profesorului debutant și stagiar ca fiind salariul mediu pe economia națională - acum 6.095 lei. Înregistrează o creștere de 43%. Salariul mediu în educație este de 6.500 lei și va ajunge la 9.300 lei. Aceasta este creșterea de 43% prevăzută”, a spus Cîmpeanu.