Motoarele Bihorului: Care sunt cele mai puternice 10 companii din Bihor şi prin ce îşi fac ele cifrele de afaceri

Mărimea contează! Aglomerările urbane generează mai multe oportunităţi, servicii mai bune şi afaceri mai mari. Iar în Bihor, Oradea face legea: din topul celor mai mari 10 companii după cifra de afaceri pe anul trecut, 8 fac producţie în oraş şi în zona metropolitană, iar 3 dintre acestea în parcurile industriale locale.

"Cifrele arată clar anvergura oraşului ca motor economic al judeţului. Companiile din municipiu sunt un factor de dezvoltare, iar zonele limitrofe o sursă de forţă de muncă", spune city-managerul Oradiei, Mihai Jurca.

Industria auto în viteză

Cele mai tari firme din Bihor sunt cu capital străin, produc în Oradea şi localităţile limitrofe, majoritatea pentru industria auto. Potrivit Ziarului Financiar, cea mai puternică companie, cu o cifră de afaceri de 2,1 miliarde lei în 2020, este Eberspächer Exhaust Technology România, care în 2016 a pornit în Oradea cu producţia de ţevi de eşapament pentru mărci de top precum Mercedes, Audi ori Jaguar.

Firma cu sediul în parcul industrial din Şoseaua Borşului a avut afaceri aproape cât următoarele două din top la un loc. Locul secund e ocupat de canadienii de la Celestica, specializaţi în IT&C, cu o cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei, şi de producătorul american de componente electronice Plexus Service, cu 928,7 milioane lei.

Cele mai tari trei firme din Bihor au avut o cifră de afaceri totală de 4,4 miliarde lei, de două ori şi jumătate peste celelalte 7 din top 10 la un loc.

Auto, mobilier şi alimentar...

Lista celor mai puternice societăţi e completată de nemţii de la Ebm Papst Automotive, specializaţi în motoare electrice şi ventilatoare (338,8 milioane lei) şi producătorul francez de mobilă PGS Sofa (281 milioane lei).

Companiile fraţilor Ioan şi Viorel Micula, European Drinks (253 milioane lei) şi European Food (231 milioane lei), cu capital româno-suedez, sunt singurele cu profit alimentar şi singurele cu producţie în afara zonei metropolitane Oradea.

Următoarele locuri le ocupă britanicii de la Faist Mekatronic (225 milioane lei) şi belgienii de la Connectronics (219,5 milioane lei), specializaţi în piese pentru industria auto.

Topul este închis de o firmă cu capital românesc, singura din acest clasament, Madrugada (218 milioane lei), care produce sisteme de închidere şi uşi din PVC şi aluminiu.

Ochii pe Oradea

Practic, dintre cele mai mari 10 companii din Bihor, 8 operează în Oradea sau împrejurimi, 3 dintre acestea fiind localizate în parcurile industriale ale oraşului. "Acum se văd rezultatele muncii începute în anii 2008-2009, când s-au pus bazele parcurilor industriale din Oradea. Consolidarea pilonului industrial ne încurajează să căutăm noi oportunităţi pentru investitori", spune city-managerul Mihai Jurca (foto).

Dezvoltarea sectorului auto, reprezentat de 5 firme din top 10, obligă municipalitatea la stimularea sistemului de transport: "Companiile din domeniul auto care produc exclusiv pentru piaţa vest-europeană au nevoie de un hub logistic. Un sistem de transport cât mai rapid şi cu costuri cât mai mici le creşte productivitatea, i-ar ajuta să se dezvolte şi ar atrage noi business-uri în zonă", spune city-managerul.

Primul pas în acest scop este dezvoltarea terminalului intermodal în zona gării Episcopia, cu facilităţi de transbordare a containerelor de mărfuri pe şi de pe transportul rutier şi feroviar. Investiţia estimată la 10 milioane euro va fi scoasă la licitaţie la începutul anului viitor. "În cel mult un an şi jumătate lucrarea ar putea fi gata", zice Jurca.

Pentru transportul aerian, Consiliul Judeţean Bihor a semnat deja contractul de execuţie a terminalului cargo cu o firmă din Cehia, iar acesta ar trebui să fie operaţional din vara anului 2023. "Pierderile produse de întreruperea producţiei cauzată de lipsa unor piese ori materii prime pot fi enorme. La nevoie, un terminal cargo face posibil transportul comenzilor urgente", explică city-managerul.

"Colonie cu forţă de muncă ieftină"

Cu cifrele în faţă, consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto) este totuşi reticent faţă de modelul de business încurajat de parcurile industriale: "Conform topului, Bihorul este mai mult o colonie generatoare de forţă de muncă ieftină decât un exemplu de succes". Argumentele? "Folosind tehnologie, know-how, proiecte şi subansamble aduse de afară, montăm aici nişte componente pe care le trimitem înapoi pentru produsul finit. Practic, facturăm doar forţa de muncă ieftină. Câştigul bugetului local constă în impozitul pe salarii şi impozitul pe proprietăţi", zice Palladi.

Judecând după companiile din top, consultantul califică profilul economic al judeţului ca unul riscant. "Jumătate dintre firmele din top sunt din domeniul auto. Dacă această industrie decide să plece din România, judeţul intră în faliment", avertizează el, considerând scenariul mai credibil decât ar părea la prima vedere. "Industria auto este în declin pe fondul lipsei componentelor electronice, a containerelor de transport şi a scăderii comenzilor unor piese. Câte sisteme de evacuare a gazelor credeţi că se vor mai produce la Oradea dacă beneficiarul final va începe să producă doar maşini electrice?", întreabă ironic Palladi.

Un eventual scenariu negativ este cu atât mai sumbru cu cât economia locală ar fi incapabilă să preia forţa de muncă disponibilizată. "Capitalul românesc nu reuşeşte să genereze afaceri şi industrii de nivel european. De altfel, este o performanţă că singura firmă românească, Madrugada, a ajuns să intre, chiar dacă pe ultimul loc, în top 10", spune consultantul.

Adaptarea la piaţă

De cealaltă parte, reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea, care gestionează parcurile industriale orădene, iar mai nou din tot judeţul, sunt optimişti. "Faptul că o parte din companiile de top sunt localizate în parcurile industriale demonstrează că o infrastructură bine pusă la punct permite producătorilor de aici să se concentreze pe dezvoltarea afacerii, adaptarea la piaţă, diversificarea modelului de business şi atragerea de noi contracte", spune directorul ADLO, Alina Silaghi (foto).

Cel mai bun exemplu sunt chiar nemţii din fruntea clasamentului. "Eberspächer a venit iniţial la Oradea cu producţia de ţevi de eşapament, pentru ca pe parcurs să îşi diversifice producţia, iar anul acesta să dezvolte un brand nou, Purem, care cuprinde inclusiv sisteme de purificare a aerului din interiorul autovehiculului, care vor avea cerere tot timpul", argumentează directoarea.

Rămâne de văzut în ce măsură celelalte companii din top axate pe producţia de componente auto, şi nu numai, vor reuşi să se adapteze pieţei într-un climat volatil marcat de pandemia de Covid, care a declanşat în lanţ o criză a conductorilor, a transporturilor şi a energiei. Nu de alta, dar Oradea a pariat deja pe ele, cu locurile de muncă ale bihorenilor...

MODEL PENTRU "EXPORT"
Parcurile industriale Bihor

Preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan (foto), vrea să extindă modelul implementat la Oradea în vremea când conducea oraşul la nivelul întregului judeţ. ADLO a preluat administrarea parcurilor industriale din Tileagd, Săcueni şi Tămăşeu, şi urmează să înfiinţeze unele noi în Aleşd, Beiuş, Marghita şi Ştei.

Decizia a fost luată după ce parcurile industriale 1 şi 3 din Calea Borşului şi strada Uzinelor s-au umplut, iar parcul industrial 2 din strada Ogorului a fost ocupat în proporţie de 70%. Cel de-al patrulea, din zona străzii Corneliu Baba, este abia în faza documentaţiilor pentru infrastructura de reţele. "Obiectivul nostru este atragerea de investitori în zonele mai puţin dezvoltate din Bihor şi crearea de noi locuri de muncă", spune şefa ADLO, Alina Silaghi.

Agenţia a demonstrat deja că are capacitatea să atragă investitori prin diversificarea serviciilor oferite, chiar dacă pandemia, ratingul de ţară destul de modest şi facilităţile mult sub cele oferite de ţările vecine au temperat în ultimii doi ani interesul companiilor pentru România.

Printre altele, ADLO a construit în parcul din Şoseaua Borşului o grădiniţă cu creşă, ocupate în proporţie de 50% şi respectiv 100%, a atribuit amplasamentul pentru construirea primului hotel pentru angajaţii companiilor aflaţi în trecere şi are în proiectare un prim bloc dintre cele trei ce vor fi construite în strada Ovidiu Densusianu pentru a fi închiriate firmelor.