După o consultare cu reprezentanţii cluburilor orădene subordonate, ministrul Sporturilor, Eduard Novak, a prezentat joi la Prefectura Bihor stadiul strategiei naţionale pentru sport la care se lucrează şi pe care o vrea adoptată prin lege la începutul anului viitor.
Între altele, ar urma să existe bugete speciale pentru sportul şcolar, pentru cel de masă şi pentru cel de performanţă, aşa încât la Jocurile Olimpice Paris 2024 România să obţină de două ori mai multe medalii decât la cele desfăşurate în vară la Tokio.
"M-a impresionat"
Demersul ministrului Sporturilor a fost elogiat într-o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Novak cu cluburile de către prefectul judeţului Bihor, Dumitru Ţiplea, care a spus că a avut un "limbaj comun" cu politicianul-sportiv, deoarece "şi eu am făcut destul de mult sport şi am făcut şi o facultate de profil".
Ţiplea a afirmat că "modul în care ministrul a creionat strategia naţională pentru sport pe mine m-a impresionat", exprimându-şi convingerea că "dacă reuşeşte să o şi ducă la bun sfârşit, va fi un moment de referinţă pentru sportul românesc", în condiţiile în care în ultimele trei decenii acesta a cunoscut o diminuare a rezultatelor şi a prestigiului, dar şi a aderenţei din partea românilor înşişi.
"Aceste valori ar trebui să le promovăm ca naţiune"
Înainte să prezinte, concret, proiectul strategiei naţionale pentru sport, ministrul a făcut o pledoarie pentru sport, afirmând că este "unul dintre cele mai bune mijloace de educaţie, pentru că prin sport devii mai educat, mai disciplinat, mai respectuos faţă de cei din jurul tău, iar aceste valori ar trebui să le promovăm ca naţiune".
Eduard Novak a spus că scopul deplasărilor pe care le face în judeţe (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor - până acum, urmând Satu Mare şi altele) este să afle de la reprezentanţii cluburilor subordonate Ministerului "ce idei şi ce probleme" au, aşa încât strategia să aibă o bază cât mai solidă.
El a precizat că încă din luna ianuarie a acestui an a început să facă o analiză şi să lucreze pentru o strategie naţională a sportului, Ministerul de resort încheind memorandumuri cu altele implicate într-un fel sau altul, de pildă ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Apărării, Dezvoltării, Fondurilor Europene, pentru că "sportul nu înseamnă doar Ministerul Sporturilor", ci şi multe alte entităţi, de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român până la autorităţile locale.
"Fiecare îşi face sportul lui"
Novak a vorbit despre principalele probleme, cea dintâi fiind că "nu avem o viziune comună". Urmările sunt că de obicei copiii care fac sport renunţă la 14 ani, iar Ministerul urmăreşte ca aceia care sunt talentaţi şi potenţiali performeri să fie stimulaţi şi îndrumaţi pentru a avea şi un viitor după retragerea din competiţii (să devină antrenori, fizioterapeuţi etc).
O altă problemă, a afirmat ministrul, este că lipseşte un sistem de specializare a antrenorilor, or "antrenorul ar trebui să fie cel mai important factor, pentru că este părinte, mentor, psiholog, nutriţionist", aşadar strategia va urmări să specializeze antrenorii şi "să avem un Colegiu al antrenorilor care să organizeze specializări, congrese", aşa încât antrenorii să poată pregăti gradual persoane care practică sportul, după 2 ani de la încheierea unei specializări pe copii, după alţi doi ani juniori "şi tot aşa", scopul fiind "să avem cei mai buni antrenori la nivelurile superioare".
Pe de altă parte, ministrul a arătat că deşi finanţările sunt tot mai consistente, cluburile sportive sunt nefuncţionale (dând exemplul celor din subordinea Ministerului, din cele 48 doar 9 fiind "funcţionale"), şi doar 15% din bugetele lor sunt cheltuite propriu-zis pentru activităţi sportive, "restul pentru reparaţii, renovări" ale infrastructurii.
Rezultatul tuturor acestor probleme este că "suntem pe primul loc la obezitate, sedentarism, boli cardiovasculare".
Ce-i de făcut?
În această situaţie, a spus Novak, strategia propusă de Ministerul Sporturilor prevede intervenţii pentru revitalizarea pe toate cele trei paliere – sportul şcolar, de masă şi de performanţă.
În ce priveşte sportul şcolar, Ministerul vrea ca săptămânal elevii să facă de 5 ori sport, iar în întreaga ţară să se organizeze tabere pentru copii de câte o săptămână, pe diferite discipline, organizate de Direcţiile Judeţene pentru Tineret şi Sport în colaborare cu autorităţi locale, această politică urmând să aibă un capitol dedicat în bugetul Ministerului.
De asemenea, Novak vrea un buget special şi pentru sporturile paralimpice (el însuși fiind campion la ciclism şi luând argintul la cea mai recentă ediţie a Jocurilor Paralimpice, astă-vară), precum şi un buget special pentru Academiile de fotbal, printr-un parteneriat cu Federaţia naţională de profil.
Bineînţeles, tot bugete speciale vor avea sporturile de masă şi cele de performanţă, iar Ministerul vrea ca, pe modelul de acum pentru finanţarea ONG-urilor, ar vrea ca din impozitele persoanelor fizice şi juridice colectate de ANAF o anumită cotă să fie direcţionată spre sport.
Rezultate dublate
Ministrul a afirmat că până acum a colaborat informal în creionarea strategiei cu foste glorii ale sportului şi că "un partener contractat" formal este "un grup de lucru de la Universitatea Babeş - Bolyai format din 12 persoane", urmând să organizeze 50 de consultări cu Federaţiile naţionale, cu COSR, dar şi cu Asociaţia Municipiilor, începând din luna noiembrie a acestui an.
Eduard Novak a spus că îşi doreşte ca Strategia naţională pentru sport să fie adoptată prin lege organică cel târziu în luna martie a anului viitor, iar în ce priveşte finalitatea pentru sportul de performanţă vrea ca "cei mai buni sportivi să se pregătească deja pentru Jocurile Olimpice Paris 2024", mizând ca aceştia să obţină – prin aplicarea strategiei – de două ori mai multe medalii decât la JO de la Tokio din acest an.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.