Jos regulile! Cu sistemul medical la un pas de colaps, mulţi, inclusiv din Oradea, cer îmblânzirea sau chiar anularea restricţiilor

Peste 4,8 milioane de oameni a băgat până acum în groapă pandemia Covid-19 în lume. Ca să reducă pierderile, după luni de restricţii draconice, unele state obligă acum categorii întregi de angajaţi să se vaccineze. La noi, însă, nu se poate: ar încălca drepturile omului, Constituţia şi legile! Ba, tot mai mulţi români consideră nelegale şi restricţiile menite să limiteze răspândirea pandemiei...

În exclusivitate, BIHOREANUL vă prezintă cu ce argumente au dat în judecată statul două firme din Oradea, una obţinând - deocamdată nedefinitiv - anularea unor măsuri impuse prin Hotărâri de Guvern, şi cum au reuşit doi avocaţi clujeni anularea completă a altor trei HG. Vişină pe tort, deputatul bihorean ex-AUR Mihai Lasca a sesizat Curtea Constituţională pentru anularea chiar a Legii privind starea de alertă. Dacă demersurile moderate pot duce la îmbunătăţirea legislaţiei, cele radicale pot face, în schimb, ca singura regulă în România să fie "nicio regulă!". Cu consecinţe pe măsură...

Fit 4 You vs. Guvern şi CJSU

Pandemia a pus la încercare nu doar sănătatea oamenilor, ci şi a afacerilor. În această primăvară, firma Fit 4 You Center - care deţine în Oradea şi o sală de sport în Centrul Comercial Crişul - a dat Guvernul în judecată cerând anularea unor prevederi din HG 293/2021 şi HG 348/2021, prin care în baza Legii 55/2020 ce permite instituirea şi prelungirea lunară a stării de alertă, aceasta a fost prelungită în luna martie cu noi restricţii pentru sălile de sport, precum şi a două Hotărâri ale Comitetului Judeţean Bihor pentru Situaţii de Urgenţă, care puneau HG-urile în aplicare pe teritoriul judeţului.  

Avocaţii Fit 4 You au contestat articole referitoare la suspendarea activităţii sălilor de sport în localităţile cu incidenţă de peste 4 cazuri Covid şi faptul că măsura încetează abia când incidenţa coboară sub 3,5/1.000, la restricţionarea circulaţiei persoanelor vinerea, sâmbăta şi duminica după ora 18 în localităţile cu incidenţă de peste 4/1.000 şi în toate zilele săptămânii unde depăşeşte 7,5, precum şi la obligativitatea asigurării unei suprafeţe de 10 mp pentru fiecare client şi a unei distanţe de 1,5 metri între aceştia.

"Referiri vagi" în loc de fundamentare

În argumentarea acţiunii deschise la Curtea de Apel Oradea, firma a arătat că HG-urile "nu explică de ce nu se reia activitatea la o incidenţă de 4 la mie, "păstrându-se simetria între luarea măsurii şi ridicarea măsurii", dar şi că în timp ce sălilor de sport li se impune asigurarea unor suprafeţe şi distanţe de siguranţă, aceste obligaţii nu sunt impuse şi centrelor comerciale.

"Societatea îşi desfăşoară activitatea într-un centru comercial unde persoanele pot face cumpărături fără restricţii cu privire la suprafaţă, dar când este vorba de sport totul devine periculos", au obiectat avocaţii, concluzionând că firma e discriminată, căci "în situaţii identice nu există tratament juridic identic".

Totodată, Fit 4 You s-a plâns că restrângerea circulaţiei o lezează direct, fiindcă "atât timp cât potenţialii clienţi nu pot părăsi domiciliul ca urmare a măsurilor abuzive, libertatea economică a societăţii este încălcată".

Avocaţii au susţinut, în fine, că HG-urile nu sunt fundamentate, ci "conţin doar referiri vagi, cu caracter general, lipsind cu desăvârşire referiri la studii, cercetări, consultări, specialişti consultaţi, esenţa recomandărilor primite".

"Viciu de formă"

Guvernul, CJSU şi Prefectura s-au apărat că HG-urile sunt bazate pe Legea 55/2020 şi aceasta pe Constituţie, iar măsurile restrictive pe note de fundamentare şi evaluări de risc specifice managementului situaţiilor de urgenţă realizate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Pe 2 iulie, Curtea de Apel a decis că restricţionarea deplasărilor "a fost adoptată cu respectarea limitelor reglementate de Constituţie", în "scopul apărării sănătăţii publice", în schimb a dat dreptate firmei în ce priveşte faptul că autorităţile nu au făcut "o analiză a activităţii sălilor de sport, a riscului manifestat sau prognozat de această activitate, aşa cum impune Legea 55/2020", astfel că măsura suspendării activităţii lor este nemotivată şi "conferă ilegalitate HG pentru viciu de formă, atrăgând nevalabilitatea". Ca atare, au dispus anularea prevederii vizând suspendarea activităţii sălilor de sport în localităţile unde incidenţa depăşeşte 4/1.000, respingând celelalte solicitări.

Decizia nu e definitivă, fiind atacată de Guvern la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soartă pe care ar urma s-o aibă şi un alt proces, deschis de SC Heredeu SRL, care deţine două săli de sport, acţiunea urmărind tot anularea HG 293 şi a HG 348. Atât doar că, pornită în 13 septembrie, este încă în curs de judecare.

Indirect, obligativitatea vaccinării

Şi mai răsunătoare este, însă, o decizie a Curţii de Apel Cluj din 28 septembrie într-un proces intentat de avocaţii Mikolt Kapcza şi Gabriel Marin pentru anularea totală a altor HG-uri de prelungire a stării de alertă, HG 826/5 august, HG 932/9 septembrie şi HG 990/17 septembrie (prin care s-a introdus şi certificatul verde).

Avocaţii au contestat obligativitatea certificatului verde pentru accesul în restaurante şi participarea la evenimente, arătând că există persoane care din cauza convingerilor religioase sau a stării de sănătate nu se pot vaccina, iar din cauza posibilităţilor materiale nu se pot testa periodic, astfel că certificatul verde "instituie în mod indirect obligativitatea vaccinării".

Judecătorii clujeni le-au dat dreptate, stabilind că "se încalcă libertatea de conştiinţă" şi că HG 990 "a împărţit populaţia României în persoane vaccinate şi persoane nevaccinate, punând semnul egalităţii între o persoană nevaccinată şi una bolnavă, respectiv între o persoană vaccinată şi una sănătoasă". Totodată, magistraţii au arătat că mai există o problemă: "verificarea certificatelor verzi nu este făcută de agenţi ai statului, ci de agenţi economici, implicare inadmisibilă care presupune cunoaşterea stării de sănătate a persoanelor verificate".

Instanţa nu s-a mulţumit să combată diferenţa de tratament între vaccinaţi şi nevaccinaţi, ci a pus la îndoială chiar beneficiile vaccinării, subliniind riscurile: "În legătură cu vaccinarea, nu există dovezi ştiinţifice incontestabile privind efectele secundare, durata imunizării sau posibilitatea ca şi persoanele vaccinate să fie transmiţătoare ale virusului... Lipseşte orice analiză de risc în legătură cu vaccinarea, Guvernul bazându-se pe faptul că vaccinurile sunt aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului. Acest fapt nu îl absolvă ca prin mijloace proprii să verifice în ce măsură vaccinarea influenţează starea de sănătate a populaţiei".

Guvernul avea tot timpul...

De asemenea, instanţa a decis că Guvernul "nu a justificat măsura prelungirii stării de alertă, la momentul emiterii numărului de cazuri (138 în 5 august, respectiv 2.226 în 9 septembrie) nefiind de natură să impună o astfel de măsură excepţională", ba chiar şi că autorităţile au avut tot timpul să lichideze pandemia: "Curtea consideră că după mai mult de un an, menţinerea stării de alertă nu mai este justificată. Guvernul a avut răgazul necesar să efectueze toate demersurile pentru combaterea pandemiei".

Dacă aprecierile medicale ale judecătorilor pot fi considerate hazardate, o altă remarcă ţine de bunul-simţ comun: "La 9 septembrie, când a fost adoptată HG 932, a început festivalul Untold, cu o participare de 360.000 persoane, iar deşi Guvernul a invocat creşterea activităţii epidemice, nu a modificat condiţiile pentru participarea la festivaluri, lăsând plafonul maxim de 75.000 persoane". Anterior s-au desfăşurat Electric Castle (86.000 participanţi) şi Jazz in the Park (100.000 participanţi), iar ulterior Congresul PNL (5.000 delegaţi). "Prin urmare s-a luat dubla măsură a restricţionării pe de o parte a activităţilor fireşti, cum ar fi cele sportive, luarea mesei la restaurant, iar pe de altă parte a fost permisă organizarea unor evenimente cu zeci de mii de participanţi", au constatat judecătorii.

În concluzie, respingând apărarea Guvernului, cum că restricţiile au fost impuse în limitele legii şi sunt similare cu cele din UE, la fel şi certificatul verde, magistraţii clujeni au concluzionat că HG-urile "restrâng drastic drepturi fundamentale, nu sunt necesare raportat la situaţia concretă şi nu au fost nici la instituire", stabilind anularea lor. Verdictul definitiv urmează să-l dea, însă, tot Înalta Curte.

Dacă şi instanţa supremă va fi de acord, restricţiile ar mai putea fi instituite doar prin legi  organice, ceea ce - la cum se mişcă  Parlamentul - ar putea dura până la sfârşitul pandemiei. Cu tot cu îmbolnăvirile şi decesele care pot fi numărate până atunci...

LASCA CONTRA
Plângere la Curtea Constituţională

Deputatul ex-AUR de Bihor Mihai Lasca, care şi-a câştigat faima nu doar pentru condamnarea la închisoare cu suspendare pentru fapte violente şi implicarea sa în alte dosare penale, ci şi prin proteste agresive împotriva măsurilor Guvernului de a limita pandemia, ţinteşte mai sus decât cei care au deschis procese până acum. Pe 28 septembrie, alături de alţi "50 de deputaţi patrioţi" din fostul său partid şi din PSD, Lasca a depus o sesizare de neconstituţionalitate vizând Hotărârea 5/2020 prin care Parlamentul a încuviinţat starea de alertă reglementată de Legea 55/2020.

Deputatul a invocat decizia CCR 457/2020 prin care au fost declarate neconstituţionale două prevederi ale legii: "Când starea de alertă se instituie în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale, măsura se supune încuviinţării în cel mult 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge încuviinţarea, starea de alertă încetează de îndată" şi respectiv "Parlamentul poate încuviinţa măsurile adoptate de Guvern integral sau cu modificări".

Întrucât, prin decizia de anul trecut, CCR a considerat că "Parlamentul a intervenit într-un act executiv al Guvernului", încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, Lasca afirmă că "din moment ce a fost declarat neconstituţional mecanismul de încuviinţare de către Parlament a instituirii stării de alertă, CCR trebuie să declare neconstituţională şi Hotărârea efectivă a Parlamentului, prin care legislativul şi-a dat acea încuviinţare". Scopul? Acela ca în baza unei noi decizii să fie anulată însăşi Legea 55/2020, fapt care ar desfiinţa tot cadrul juridic al luptei cu pandemia: odată anulată legea, ar "pica" şi HG-urile, cu toate măsurile de restricţii şi de protecţie, eficiente sau mai puţin eficiente, legale sau cu probleme de legalitate.

Atât doar că şansele sunt nule, consideră trei jurişti consultaţi de BIHOREANUL, care precizează că CCR nu poate declara neconstituţionale Hotărârile Parlamentului, cu excepţia celor prin care se adoptă regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului. "Asta nu înseamnă că Legea 55/2020 nu poate fi cenzurată de CCR, dar excepţiile de neconstituţionalitate pot fi ridicate numai în procese de contencios administrativ, nu constituţional", explică juriştii. Cum ar veni, Lasca a tras în aer, fără să nimerească ceva, dar măcar a produs "zgomot".