Izolare cu poluare: În ciuda restricţiilor de circulaţie, în anul pandemic 2020 orădenii au continuat să respire un aer murdar

Forţaţi să stea în case vreme de două luni, cât timp în România a fost decretată starea de urgenţă pentru prevenirea răspândirii infecţiei Covid-19, orădenii s-au amăgit crezând că izolarea lor va aduce beneficii mediului înconjurător.

Chiar dacă adesea pe străzi maşinile puteau fi numărate pe degete - pentru că mulţi au muncit de acasă, elevii n-au mai mers la şcoală, iar orice deplasare inutilă a fost interzisă -, în medie, tot a doua zi, aerul din oraş a fost poluat. Dacă orădenii îşi păstrau obiceiurile cotidiene, atmosfera Oradiei ar fi fost chiar mai sumbră...

Atmosfera la raport

Teoretic, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor monitorizează zilnic calitatea aerului prin patru staţii, dar anul trecut, niciuna nu a funcţionat non-stop, din cauza unor defecţiuni. Cele mai puţine date le-au înregistrat senzorii din Episcopia, care abia din august au fost funcţionali.

În baza datelor adunate, specialiştii APM au întocmit rapoarte zilnice, catalogând calitatea aerului dintr-un interval de 24 de ore pe o scară de la 1 la 6, unde 1 reprezintă un aer foarte bun, iar 6 unul extrem de rău.

Analizând toate rapoartele lunare din anul 2020, concluzia sumară este că, în medie, orădenii au respirat aer cu adevărat curat o dată la două săptămâni, în timp ce tot a doua zi au inspirat un aer "moderat" sau chiar "rău" şi "foarte rău".

Aer bun şi aer rău

La staţia de pe Dacia, din cele 337 de zile înregistrate, doar 31 au indicat aer "foarte bun", în timp ce în 110 zile aerul a fost "bun", iar în 128 "moderat". În alte 67 de zile a fost "rău", iar o zi, pe 25 octombrie, a fost "foarte rău", extrema nedorită atinsă la această staţie. Ce a provocat nivelul record e imposibil de spus, dar nu este exclus ca şi condiţiile meteorologice să fi contribuit: când presiunea atmosferică e ridicată, emisiile poluante nu se mai dispersează.  

La staţia din Nufărul, măsurătorile au scos la iveală o poluare mai accentuată: din 354 de zile monitorizate, doar în 22 aerul a fost "foarte bun", în 157 "bun", în 128 "moderat", în 44 "rău", iar în trei "foarte rău". Poluarea extremă a fost înregistrată în două zile din ianuarie şi, culmea, pe 9 aprilie, când orădenii erau deja "izolaţi".

În Episcopia, din cele 122 de zile monitorizate, în 19 aerul a fost "foarte bun", în 79 "bun", în 23 "moderat" şi într-una (4 decembrie) "foarte rău".

Pericol pentru sănătate

Coroborate, datele din 2020 arată că aerul din Oradea este în continuare periculos pentru sănătatea locuitorilor. Toate emisiile poluante din atmosferă, care determină clasarea în categoriile "moderat", "rău" sau "foarte rău" sunt inspirate de localnici, iar medici din întreaga lume sunt de acord că, pe termen lung, pot provoca boli pulmonare şi cardiovasculare.

Comparativ cu anul 2019, în anul recent încheiat a fost o uşoară creştere a zilelor cu aer de foarte bună calitate. De pildă, la staţia Dacia, în urmă cu doi ani, s-au înregistrat doar 7 zile cu acest calificativ, cu 24 mai puţine decât în 2020. Totuşi, anul trecut a fost în creştere numărul zilelor cu aer "moderat" şi "rău", ceea ce arată că, de fapt, pandemia n-a adus beneficii în poluarea din oraş.

Încălzirea, sursă de poluare

Specialiştii APM Bihor vor finaliza raportul preliminar privind calitatea aerului în anul 2020 abia în luna martie, însă o concluzie pare evidentă: poluarea atmosferică din oraş nu este provocată de industrie, ci de obiceiurile orădenilor. "Noi putem impune limite de emisii în atmosferă pentru persoanele juridice, dar nu şi pentru cele fizice", explică Adriana Calapod, şef Serviciu Monitorizare în cadrul APM Bihor. Altfel spus, dacă fabricile trebuie să-şi controleze atent noxele emise în atmosferă, cetăţenii pot polua cât vor, cum vor.

În Oradea sunt 3.000 de case care nu sunt racordate la Termoficare sau la reţeaua de gaze, deşi pe străzile lor există asemenea utilităţi, şi mai multe care nici nu au la dispoziţie aceste facilităţi. Aceste locuinţe se încălzesc cu combustibili solizi, a căror ardere contribuie la poluarea atmosferică.

Planuri şi proiecte

Aerul este poluat în continuare şi de maşinile din trafic, prea puţini orădeni având autoturisme electrice. Apoi, pe lângă localnici, străzile mai sunt intens tranzitate şi de persoane care vin sau merg în străinătate şi care, la rândul lor, lasă urme în aer. Iar anul trecut au venit mulţi...

Este evident, aşadar, că oraşul are nevoie de un plan serios pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Primăria are câteva măsuri în lucru, cum ar fi extinderea reţelelor de gaze şi supraimpozitarea caselor care se încălzesc cu sobe, ori îmbunătăţirea sistemului public de transport, astfel încât să devină ademenitor pentru orădeni. Cum însă toate aceste investiţii se derulează greoi, cel mai probabil, orădenii vor mai respira "aer murdar" şi în 2021.

VOCEA STRĂZII

Cum apreciaţi calitatea aerului din Oradea? Ar trebui autorităţile să ia măsuri?

Am verificat pe un site şi calitatea aerului din Oradea este chiar una foarte bună, mai bună decât în regiuni din Norvegia.
Raul Maul

Oradea a ajuns unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Dacă te plimbi seara pe malul Crişului în centru, abia respiri, din cauza noxelor.
Sorin Albu

În cartierul Riviera, din Cantemir, e groaznic când se încălzeşte. Este o fermă de vaci în apropiere şi pute îngrozitor.
Elena Fănică

Pe mine mă sufocă fabrica Adeplast din Rogerius, din cauza ei, casele noastre sunt pline de praf. E nevoie de măsuri.
Ghiţă Ardelean

Cine are maşină nu mai ştie să circule pe jos sau cu tramvaiul şi ne poluează. Sunt mulţi care merg cu maşina şi pe distanţe mici.
Lorena

În fiecare zonă de case, sunt oameni care pun cărbuni sau chiar plastic pe foc şi ne poluează pe toţi din jur. Primăria ar trebui să intervină.
Carmen Pop