URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
28 August 2016, 12:06

Istorie în cadre: Vizitatorii primului muzeu al fotografiei din ţară, deschis la Oradea, pot învăţa despre copilăria alb-negru, sepia şi color a acestei arte (FOTO)

Istorie în cadre: Vizitatorii primului muzeu al fotografiei din ţară, deschis la Oradea, pot învăţa despre copilăria alb-negru, sepia şi color a acestei arte (FOTO) SELFIE DIN SECOLUL TRECUT. Una dintre fotografiile realizate de pictorul Mezey Lajos, primul fotograf orădean, îl reprezintă chiar pe el: un bărbat cu o paletă de culori în faţa unui şevalet
Istorie în cadre: Vizitatorii primului muzeu al fotografiei din ţară, deschis la Oradea, pot învăţa despre copilăria alb-negru, sepia şi color a acestei arte (FOTO) DE LA FILM LA DIGITAL. Vitrinele muzeului din Cetate adăpostesc peste 800 de piese ce rezumă evoluţia fotografiei, de la aparate foto şi accesorii până la filme şi instrumente pentru prelucrarea imaginilor, majoritatea fiind donate de fondatorul fotoclubului Nufărul, Ştefan Tóth (medalion)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

La jumătatea secolului XIX, pictorul Mezey Lajos aducea în Oradea un aparat minune: dagherotipul, părintele aparatului de fotografiat. Ani la rând, le-a imprimat orădenilor chipurile pe hârtie, o minune pe care mulţi nici n-o credeau posibilă până s-o vadă.

Povestea primului fotograf orădean poate fi descoperită, la fel ca multe altele, la secţia de Fotografie a Muzeului Cetăţii Oradea, recent inaugurată...

Invenţie de soi

În 1839, Academia Franceză de Ştiinţe anunţa cu mândrie că artistul plastic Louis Daguerre reuşise o procedură complet inedită. Studiind chimia şi mecanica deopotrivă alături de asociatul său Nicéphore Niépce, francezul considerat părintele fotografiei a reuşit să imortalizeze o scenă vizuală. Imagini expuse timp de 20-30 de minute au fost developate pe hârtie folosind un amalgam de mercur şi argint, dagherotipia devenind astfel prima tehnică fotografică.

La puţin după un deceniu de la marea descoperire, un dagherotip a ajuns şi în Oradea. "Vinovat" a fost pictorul Mezey Lajos, care văzuse minunea într-una din călătoriile prin Europa.

Pictor hoinar

Născut la Oradea pe 3 octombrie 1820 într-o familie cu rădăcini în nobilimea din Ungaria, cu un frate avocat şi totodată comandant al pompierilor, Mezey Lajos n-a ajuns motiv de mândrie pentru ai săi. După absolvirea liceului, s-a apucat de pictură, supărându-şi părinţii care l-au lăsat fără niciun ban.

Boem şi dornic să devină pictor, la 19 ani a pornit într-un periplu prin Europa, pe la Budapesta, Viena, Munchen, Paris, Veneţia, Roma. A trăit din banii câştigaţi ca pictor ambulant, dar nici nu avea nevoie de mult. Cel mai mult voia să vadă picturile din muzee şi să deprindă îndemânarea artiştilor pe care i-a cunoscut. Aşa a învăţat să picteze şi altare, ulterior realizând la Oradea picturile din Biserica Sfântul Duh (strada Dunării de azi) şi din alte lăcaşuri de cult.

Chipuri pe vecie

În 1847, Mezey s-a întors la Oradea, unde îşi lăsase iubita, pe Maria Magdalena Thoult. Deşi nici părinţii acesteia nu-l plăceau, cei doi s-au căsătorit, în 1852 mutându-se într-o casă din strada Episcop Mihai Pavel de azi, la numărul 3, în spatele Palatului Episcopal Greco-Catolic.

Când anume a adus dagherotipul la Oradea nu se ştie, cert e că prima imagine pe care a realizat-o, înfăţişându-l împreună cu una din fiicele sale (foto), aflată azi la Muzeul Naţional de Artă din Budapesta, datează din 1852, şi tot de pe atunci casa Mezey a devenit primul studio de dagherotipie din Oradea.

Ani la rând, proprietarul a imprimat chipurile oamenilor care până atunci nu-şi puteau imagina că feţele lor pot fi atât de fidel reproduse pe un petec de hârtie. Numărul mare de imagini realizate arată, de altfel, că Mezey nu avea tarife  prea mari.

Orădeni de altădată

40 dintre fotografiile făcute de el în propriul studio sunt acum expuse la secţia de Fotografie a Muzeului Cetăţii, inaugurată cu două săptămâni în urmă. "Le-am primit donaţie de la nepoţii săi, Mezey Andras, din Budapesta, şi Kiss Anna, din Debreţin", spune unul din cei mai cunoscuţi artişti fotografi orădeni, Ştefan Tóth, care a amenajat secţia muzeală.

În imaginile expuse apar deopotrivă femei şi bărbaţi, dichisiţi cu cele mai bune haine, că doar nu în fiecare zi aveau o asemenea ocazie. Mezey şi-a păstrat îndeletnicirea până la moartea survenită pe 29 iulie 1880, din cauza unui cancer. Deşi a fost înhumat în Cimitirul Rulikowski, astăzi mormântul său nu mai este de găsit.

Prima meşteră

Muzeul din Cetate o prezintă şi pe prima fotografă profesionistă din Oradea. Născută în 1906, Gyenge Rozália (foto) a fost iniţiată în fotografie la 16 ani de o pictoriţă, Miklós Jutka, care, obligată de moda vremii şi de pretenţiile clienţilor de a fi fotografiaţi mai degrabă decât pictaţi, ştia artă fotografică fără a avea vreo calificare în această meserie.

Înainte să împlinească 18 ani, Gyenge a devenit, totuşi, prima femeie din Oradea care a primit un carnet de meşter fotograf, între anii 1931-1962 având propriul studio, pe strada Ady Endre, la numărul 11.

În 1962, autorităţile nu i-au mai prelungit permisul de funcţionare a atelierului, aşa că a fost nevoită să-şi încheie cariera de profesionistă. Fotografiile sale dăinuie însă, îndeplinindu-şi până la capăt rostul de a păstra vie amintirea unor ochi demult închişi...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON