Infern la Palat: Cauza incendiului de la Episcopie pare a fi o defecţiune electrică, dar cercetările se anunţă lungi şi costisitoare (FOTO)

Data de 25 august va rămâne multă vreme cernită în sufletele orădenilor, greco-catolici şi nu numai. Incendiul care în trei ceasuri a distrus o parte însemnată a uneia dintre cele mai frumoase clădiri din Piaţa Unirii, Palatul Episcopiei Greco-Catolice, a transformat seara estivală de sâmbătă într-o amintire dureroasă.

Încă din primele momente, drama a născut o mulţime de impresii şi supoziţii. Focul, întins cu o repeziciune uluitoare, ar fi fost pus intenţionat, au zis unii. Alţii, că ar fi fost provocat de defecţiuni ştiute, dar ignorate, ale sistemului de iluminat arhitectural. Nu puţini martori oculari au acuzat intervenţia pompierilor, precari în pregătire şi modeşti în dotări, forţând autorităţile să nege vehement, spunând că militarii au acţionat profesionist şi curajos.

Atât ISU, cât şi Poliţia şi Parchetul au deschis cercetări pentru stabilirea cauzelor şi, poate, a erorilor. Înainte, însă, ca anchetele să fie pornite, orădenii, şi nu doar ei, au dat dovadă de empatie. "Au demonstrat cât de mult îşi iubesc oraşul", remarca episcopul Virgil Bercea, alături de care primarul Ilie Bolojan a anunţat decizia de refacere a edificiului.

Un foc devastator

Dacă în alte rânduri, evenimente de mai mică amploare erau anunţate de ISU prin SMS-uri, acum nu a existat o astfel de alertă. Jurnaliştii BIHOREANULUI au ajuns în Piaţă înştiinţaţi de cititori, la ora 22.15, odată cu prim-adjunctul comandantului ISU Crişana, maiorul Csilik Alexandru, recent instalat în funcţie. La faţa locului se contura deja tabloul unui adevărat dezastru. Acoperişul Palatului era cuprins de flăcări mari pe o suprafaţă de circa 200 de metri pătraţi, primele informaţii indicând că izbucniseră în jurul orei 21.30.

În primele minute ale intervenţiei încă nu se ştia dacă existau victime omeneşti. Traficul rutier în Piaţa Unirii a fost oprit, iar circulaţia tramvaielor întreruptă. Oamenii erau speriaţi, mâhniţi că ardea o bijuterie arhitectonică, dar şi revoltaţi că militarii nu reuşeau să controleze focul. Sute de persoane filmau cu telefoanele, în timp ce poliţişti şi jandarmi încercau să ţină lumea la distanţă. Purtătorul de cuvânt al ISU, maiorul Camelia Roşca, informa că fuseseră mobilizate "toate efectivele disponibile" de la Detaşamentele 1 şi 2 Oradea, 6 autospeciale cu apă şi spumă şi 2 autoscări" lucrând la localizarea incendiului. La ora 22.30, însă, obiectivul era departe de a fi atins - turnul Palatului dinspre strada Episcop Mihai Pavel s-a prăbuşit.

Fără coordonare

Orădenii l-au remarcat la faţa locului pe viceprimarul Mircea Mălan, apostrofând pompierii că nu anunţaseră Distrigaz să oprească alimentarea cu gaze. Focul mistuia acoperişul Palatului şi a coborât spre etajul I, iar militarii încercau să-i oprească extinderea spre clădirile învecinate. În Piaţă au continuat să vină mai multe echipaje de pompieri, dar vocile din public care le criticau lipsa de eficienţă s-au înmulţit şi ele.

La ora 22.50, după ce au constatat că trei hidranţi sunt nefuncţionali, iar presiunea apei insuficientă, pompierii au început să tragă apă din Criş, ducând pe mal, în zona unde se amenajează promenada din dreptul Primăriei, o primă motopompă şi un furtun lung de zeci de metri. Între timp, ferestrele dinspre Piaţa Unirii ale clădirii se spărgeau distruse de foc, iar consecinţele sinistrului se prefigurau uriaşe.

În jurul orei 23.00, prefectul Ioan Mihaiu declara la Digi 24 că locatarii din clădirile vecine au fost evacuaţi şi mai multe maşini parcate în zonă au fost mutate spre a nu fi cuprinse de flăcări. "Hidranţii funcţionează, au apă", asigura el. Între timp, tavanul sălii mari a Palatului s-a prăbuşit, iar la ora 23.25 focul părea să se extindă, în ciuda asigurărilor de "localizare".

În stradă, episcopul Bercea privea amuţit cum flăcările distrugeau edificiul. Înăuntru nu erau surse de aprindere a focului, a spus Preasfinţitul. În jur, unii preoţi şi-au arătat însă nemulţumirea faţă de intervenţia "inadmisibil de împiedicată" a pompierilor.

Niciun reproş

La ora 0.30, incendiul părea stins. Imagini filmate cu drona arătau cum focul înghiţise acoperişul, fixat pe structură din lemn, plus o parte din etajul I, dar zidurile erau întregi.

Prefectul Ioan Mihaiu continua declaraţiile liniştitoare: deşi într-un apartament din curte locuia familia unui preot, care şi sunase la 112, nu au fost victime, nu mai era pericol, evacuaţii se puteau întoarce la casele lor, nu au fost nici probleme cu apa, nici nevoie de ajutoare, iar o parte din pompieri rămân pe loc pentru supraveghere.

Prin purtătorul de cuvânt, ISU a anunţat oficial lichidarea incendiului, raportând oprirea  propagării la alte imobile. Urmările au fost, însă, devastatoare: arsese o suprafaţă de 1.300 metri pătraţi. "Clădirea avea aviz pentru reabilitare din 2016, dar lucrarea este în conservare, deci nu are autorizaţie la incendiu", informa mr. Roşca.

Duminică dimineaţă, în Piaţă a descins şi o echipă de criminalişti, în frunte cu şeful Poliţiei Bihor, care au început să cerceteze locul, alături de pompieri. Prefectul Ioan Mihaiu a făcut o inspecţie şi a anunţat că interiorul era plin de moloz şi sunt pereţi cu risc de prăbuşire. Oficialul a repetat că nu avea ce să impute pompierilor, dimpotrivă, "vreau să-i felicit". Cât despre posibilele cauze, a arătat că se contura ipoteza unui scurtcircuit şi a dezvăluit că imobilul nu avea asigurare la incendiu, "dar nici nu era nevoie, fiind în conservare": în 2016, Episcopia depusese un proiect pentru reabilitare, pe fonduri europene, dar fără succes.

"Jocuri de lumini"

Pe Facebook oamenii comentau că incendiul putea fi stins mai devreme, cu consecinţe reduse, dacă autorităţile luau în considerare incidente anterioare. Un clujean, Barbu Sebastian Sofron, care trecuse în seara precedentă prin centrul Oradiei, postase un filmuleţ cu "un joc de lumini" pe faţada dinspre Piaţa Unirii, cu o sugestie lapidară: "Cauza incendiului de la Oradea, un scurtcircuit petrecut la ora 20.53". În imagini se vedeau lumini mişcătoare la nivelul podului şi turnului, dând impresia unui scurtcircuit.

Un orădean, Csaki Istvan, a relatat că făcuse o sesizare cu o oră înaintea incendiului. Vizitându-şi părinţii pe strada Episcop Mihai Pavel, observase scântei şi flame la un corp al instalaţiei de iluminat public, anunţând acest lucru la ora 20.46 printr-un apel la 112. "După ce am sunat, am rămas acolo 20-30 de minute", spunea bărbatul, dar pompierii nu s-au deplasat la faţa locului. Mai târziu, "deşi incendiul era în clădirea lipită de locuinţele unde stau ai mei, nimeni nu i-a anunţat, nimeni nu i-a evacuat".

Angajatul unui local a declarat că la sosirea primelor echipaje de pompieri ardea o porţiune de doar 4 mp de acoperiş, însă aceştia nu au folosit eficient autoscara. "În loc să încerce să stingă focul, care atunci nu era mare şi putea fi stins cu acea autospecială, au spart uşa de jos, să intre în clădire. În acel moment, de la oxigen, a luat foc tot acoperişul".

Explicaţii incomplete

Duminică după-amiază, într-o conferinţă de presă susţinută alături de prim-adjunctul ISU Crişana, maiorul Csilik Alexandru (foto), de şeful Inspecţiei Prevenţie, colonelul Alin Nemeş, de şeful Poliţiei Bihor, comisarul şef Alin Haniş, şi de un reprezentant al Episcopiei, părintele Anton Cioba, prefectul a repetat că intervenţia a fost ireproşabilă.

Deşi nu au spus-o de la început, oficialii au confirmat sesizarea orădeanului Csaki, mr. Csilik spunând că pompierii au anunţat Electrica să trimită o echipă la faţa locului, dar aceasta, a completat prefectul, a ajuns "după 30-40 de minute".

Ofiţerul a redat filmul intervenţiei, arătând că incendiul propriu-zis a fost sesizat la 21.49 şi primele echipaje de pompieri au ajuns în Piaţa Unirii după 2 minute, cu 2 autospeciale cu apă şi spumă şi o autoscară de la Detaşamentul 1. Flăcările erau "violente", dar gravitatea situaţiei a fost sesizată abia după sosirea şefului de tură", ulterior forţele fiind suplimentate cu autospeciale de la ambele detaşamente din Oradea.

Maiorul a afirmat că, personal, a sosit în Piaţă la ora 22.15 şi, "văzând amploarea, am solicitat sprijinul tututor forţelor disponibile", astfel că au mai venit încă 2 autospeciale de la Garda de Intervenţie 1 Mai şi una de la Săcueni. "A fost activată gruparea operativă, în total au fost mobilizaţi 114 pompieri şi 6 ofiţeri, 10 autospeciale cu apă şi spumă şi 2 autoscări. Întrebat dacă are ce imputa subalternilor, multe imagini indicând că pompierii au acţionat cu "stângăcii", Csilik a replicat: "Eu nu am văzut stângăciile colegilor, am văzut oameni care au avut curajul să intre într-o clădire cuprinsă de flăcări".

Dosar penal

Poliţia s-a autosesizat şi a deschis dosar penal pentru distrugere, criminaliştii făcând fotografii şi filmând resturile la faţa locului, iar cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului. Pe lângă ancheta judiciară, se desfăşoară şi una a ISU, a spus prefectul, dar nu poate avansa un termen de finalizare, ci doar garanta că "toate ipotezele rămân în picioare".

Dacă în seara sinistrului colegii săi au acuzat ineficienţa pompierilor, în prezenţa autorităţilor părintele Cioba a fost ponderat: "Este evident că îţi doreşti ca pompierii să acţioneze altfel sau cum ai gândi tu că este bine, dar ei au reguli...". Preotul a spus că, acum, Episcopia vrea să înlăture cât mai grabnic efectele dezastrului. "Ne dorim ca ancheta să se încheie cât mai repede, să acţionăm pentru conservarea a ceea ce a rămas din clădire, să nu ne prindă iarna fără acoperiş", a arătat el, precizând însă că şi Episcopia ar putea cere o expertiză independentă pentru stabilirea cauzelor incendiului.

Cât despre lipsa asigurării la incendiu, părintele n-a vorbit. Neoficial, însă, explicaţia e dezarmant de simplă: asigurarea costa cam 5.000-7.000 euro pe an şi, nefiind obligatorie, Episcopia a gândit că economiseşte banii.

Au greşit!

Spre deosebire de autorităţi, martorii oculari consideră că intervenţia a pornit subdimensionată şi ulterior a fost marcată de greşeli, evidente chiar şi nespecialiştilor. O întrebare rămasă fără răspuns este de ce la început au fost trimise în teren doar 2 autospeciale mai vechi şi o singură autoscară? De ce o maşină a rămas rapid fără apă? De ce hidranţii, care trebuiau verificaţi periodic de ISU, nu au funcţionat corespunzător? De ce, deşi pompierii sunt fruntaşi la simulări şi concursuri, în intervenţie mulţi s-au "împiedicat"?

"Când au vrut să intre cu autoscara pe strada Mihai Pavel au făcut o mulţime de manevre până să reuşească", spune un orădean, aspect recunoscut de altfel şi de maiorul Csilik. Tot acolo, 5-6 pompieri au urcat o scară mobilă sprijinind-o de o fereastră pe care au vrut s-o spargă nu cu o toporişcă, ci cu scara însăşi, pierzând timp preţios. "Au stat cu scara ridicată în aer câteva minute", spune martorul. Apoi, un pompier a urcat, dar şi-a uitat furtunul jos, aşa că a trebuit să repete operaţiunea.

Martorii susţin, de asemenea, că nu pompierii au evacuat locuinţele din strada Mihai Pavel, ci oamenii au ieşit singuri. Şi, în fine, nu ei au anunţat Distrigaz să oprească furnizarea, ci viceprimarul Mălan.  

Analiza specialiştilor

Pe de altă parte, "Agenda Pompierului" a publicat marţea trecută o analiză realizată de col. (r) Sorin Popovici şi plt.maj. Bogdan Popovici, instructori la Centrul de Antrenament Siret, atestaţi internaţional, care susţin că pompierii orădeni au acţionat corect, respectând instrucţiunile profesionale.

Specialiştii afirmă că "puterea focului" a determinat pompierii să aibă o "tactică defensivă", abandonând încercarea de a intra în clădire: "Se impunea ca intervenţia să se desfăşoare din afara zonei de risc, aplicându-se acţiunea de la înălţime, de pe autoscară sau autoplatformă". Militarii au evitat astfel să devină victime ale intensificării focului, aşa numitul fenomen "flashover", faţă de care costumele de protecţie Nomex III nu i-ar fi protejat.

"Este foarte greu de acceptat sacrificarea unei zone de construcţie în detrimentul alteia sau chiar a unei clădiri, dar misiunea pompierilor se transformă în a limita propagarea şi dezvoltarea incendiului şi ulterior localizarea lui. Sacrificiul ca pompier îl dai necondiţionat pentru a salva o altă viaţă. Dacă nu este o victimă în interior, nu trebuie să devii tu, ca pompier, victimă... Indiferent de pagubele produse, faptul că nu au fost victime şi că incendiul nu s-a propagat este datorat profesionalismului colegilor", au concluzionat cei doi experţi.

Alarmă falsă

Directorul Electrica Oradea, Ionel Boja (foto), a admis că echipajul trimis de pompieri să verifice sesizarea orădeanului a ajuns cu întârziere, lucru devenit o practică a companiei, dar consideră că scânteile şi flama văzute de acesta nu puteau declanşa incendiul. "Echipajul nostru era pe Calea Borşului la o intervenţie. La un moment dat s-a primit o sesizare că lângă un corp de iluminat din strada Episcop Mihai Pavel e ceva care arde. S-au rezolvat problemele de acolo şi s-au dus în Piaţa Unirii. Nu au constatat nimic, practic ce s-a văzut se stinsese (n.r. - datorită ploii căzute între timp). Iluminatul stradal funcţiona normal şi aşa a rămas, nu aveau ce să mai facă", a declarat Boja.

"Incendiul nu avea cum să pornească de la instalaţia de iluminat. Corpurile de iluminat sunt pe mijlocul străzii, care are cel puţin 10 metri lăţime, deci sunt cam la 4-5 metri de clădire. Punctul luminos care s-a văzut era în mijlocul străzii, în aer, cum ar veni, nu pe zidul clădirii", a spus el. Mai mult, lămpile pentru iluminat sunt la 4 metri înălţime, or incendiul a început mai sus, din podul clădirii. "Eu nu ştiu când a fost făcută instalaţia aia, cum a fost făcută, cine a făcut-o, dacă au respectat regulile. E posibil să fi apărut un scurtcircuit în interior".

Detalii ignorate

O opinie similară are şi un ofiţer în rezervă al ISU Crişana, sugerând că proprietarul clădirii sau personalul angajat e posibil să nu fi respectat obligaţii impuse prin Normativul I 7-2011 "pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor", dar şi ca ulterior specialiştii cu atribuţii în verificări să nu-şi fi făcut datoria.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor se face numai după "verificarea iniţială", care trebuie urmată de "verificări periodice" la diferite intervale de timp, între 1 an şi 5 ani, realizate de "unităţi autorizate" şi "persoane calificate", cu atestat ANRE. Între aceste intervale utilizatorii au "obligaţia de a nu face nicio modificare în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune fără acordul proiectantului iniţial sau al unui expert tehnic atestat".

"Normativul este extrem de precis. Trebuie văzut dacă instalaţiile au fost puse în funcţiune şi verificate periodic, dar şi dacă au suferit sau nu modificări improvizate", spune ofiţerul.

Va urma

Atât ancheta pompierilor, cât şi cea judiciară vor ţine cont de toate detaliile. Problema e că ar putea dura câteva luni, fiind necesară şi o expertiză tehnică, la fel ca după prăbuşirea tavanului în timpul construirii Oradea Plaza, iar costurile vor fi considerabile, de ordinul zecilor de mii de euro.

Dacă cercetările vor impune conservarea clădirii aşa cum este, întârzierea concluziilor ar putea amâna începerea refacerii clădirii, propusă de Primărie încă din noaptea incendiului, când anunţa că "se va implica financiar" având în vedere valoarea edificiului. De altfel, a doua zi, primarul Ilie Bolojan şi episcopul Virgil Bercea s-au întâlnit deja pentru a conveni un mecanism legal, anunţat public marţi, printr-o declaraţie comună în curtea Palatului.

"Am căutat împreună soluţii pentru reabilitarea acestei clădiri emblematice, pe de o parte, şi pe de altă parte pentru redarea ei orădenilor, aşa cum a fost şi proiectul Episcopiei, de a o transforma într-un centru cultural", a spus primarul. Intenţia e ca municipalitatea să preia clădirea în administrare pe minimum 20 ani, după care să înceapă îndepărtarea molozului, realizarea unei expertize care să indice ce se poate păstra şi ce trebuie demolat, urmând să fie făcute lucrări de punere în siguranţă a clădirii şi în final să înceapă cele pentru reconstrucţia propriu-zisă.

Planul a fost aprobat de aleşii orădenilor vineri, în ultima zi de august. Ziua de la care începe, practic, numărătoarea inversă pentru salvarea unuia dintre cele mai pline de istorie şi de frumuseţe palate ale Oradiei...

ISTORIE ZBUCIUMATĂ
Frământări atunci, frământări acum

Palatul Episcopiei Greco-Catolice a Oradiei (foto - Ovi D. Pop), înfiinţată la 1777, a fost ridicat între 1903-1905 la iniţiativa episcopului Radu Demetriu, cel care alături de Gheorghe Pop de Băseşti a prezidat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918. Proiectul l-a conceput arhitectul Rimanoczy Kalman jr, optând pentru un stil eclectic ce îmbină neo-romantismul cu neo-goticul.

În 1948, când comuniştii au interzis Biserica Greco-Catolică, clădirea a fost confiscată şi transformată în şcoală populară, iar mai târziu în sediu al Bibliotecii Judeţene. În 1992 a fost retrocedată, dar proprietarii de drept au reintrat efectiv în posesia ei abia în 2005. În 2007, faţada a fost renovată cu fonduri de la credincioşii din ţară şi de la donatori din Italia, tot atunci fiind realizat şi sistemul de iluminat arhitectural.

"Această clădire a însoţit istoria noastră recentă, marcată de războaie, persecuţii, frământări, confiscări, retrocedări şi dorinţă de dreptate şi de libertate", spunea PS Virgil Bercea anul trecut, la împlinirea a 240 de ani de la înfiinţarea Episcopiei.

FUMIGENE
Atac la Primărie

Încă din seara incendiului, pe forumurile online au fost lansate teze cum că focul ar fi fost provocat de defecţiuni ale instalaţiilor de iluminat arhitectural, cunoscute, dar ignorate de autorităţi. Potrivit acestora, odată cu reabilitarea Pieţei Unirii, Primăria ar fi obligat Episcopia să ilumineze Palatul, cu preţul unor lucrări neconforme. "Echipamentul de comandă montat de Primărie cu Episcopia şi care face conexiunea cu reţeaua stradală a cărei mentenanţă o face Electrica a suprasolicitat sistemul iluminatului decorativ! Nero (n.r. - Bolojan) se vrea scăpat de răspundere, anunţând că se implică financiar, din banii de taxe şi impozite locale!", comenta un anonim.

În realitate, renovarea faţadelor clădirii şi realizarea iluminatului arhitectural au fost făcute la cererea şi pe cheltuiala Eparhiei, fără implicarea Primăriei, cu un an înaintea începerii primului mandat al primarului Bolojan, de către firma Proenerg Lightning. "Fiecare proprietar de clădire care doreşte iluminat arhitectural comandă un proiect şi angajează un executant, singurul rol al Primăriei fiind să sprijine sau chiar să suporte costul racordării la iluminatul public stradal, preluând şi cheltuielile pentru consumul de electricitate. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, şi la Palatul Vulturul Negru. Singura excepţie a fost iluminatul arhitectural al Bisericii cu Lună, realizat cu sprijinul Primăriei la solicitarea Episcopiei Ortodoxe, prin compania Luxten, care asigură şi iluminatul stradal", a declarat BIHOREANULUI viceprimarul Mircea Mălan.

SOLIDARITATE
Cine simte donează

Numeroase personalităţi din Oradea şi din ţară au avut încă din seara de 25 august poziţii care au exprimat mâhnirea produsă de incendiu, dar şi dorinţa ca Palatul să fie refăcut. Aflată la Oradea ca turist, prezentatoarea Pro TV Corina Caragea a scris pe Facebook că în seara dramei "în jurul meu erau orădeni care plângeau", iar secretarul de stat Alexandru Pugna, din Ministerul Culturii, prezent şi el în Piaţa Unirii, a îndemnat "toţi românii, indiferent de confesiune, să vină în sprijinul reabilitării". Consiliul Judeţean Bihor a donat 100.000 lei, iar CARPO a pus la dispoziţia Episcopiei un credit de 100.000 euro pe 3 ani, la jumătate din cea mai mică dobândită de pe piaţă.

Persoanele care doresc să sprijine reconstrucţia pot face donaţii în contul deschis de Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Oradea:

EURO – RO78BTRLEURCRT0463151401

RON – RO31BTRLRONCRT0463151401

USD – RO82BTRLUSDCRT0463151401

CHF – RO57BTRLCHFCRT0463151401

GBP – RO36BTRLGBPCRT0463151401

HUF – RO91BTRLHUFCRT0463151401

SWIFT: BTRLRO22

Banca Transilvania, Sucursala Oradea