Ilie Bolojan, candidat la CJ Bihor: "Merg la Judeţ la desecări de mlaştini, nu la masa întinsă"

După 12 ani în care a condus Oradea, Ilie Bolojan (51 ani) nu mai are nevoie de prezentări. Votat la fiecare 4 ani de tot mai mulţi orădeni decât la precedentul scrutin, din primul tur şi inclusiv de etnici maghiari, consacrat ca primar-model la scară naţională, dar şi ca lider respectat în propriul partid, de data asta şeful PNL Bihor a produs o surpriză: va candida la preşedinţia Consiliului Judeţean. De ce acolo şi cu ce planuri, explică pentru cititorii BIHOREANULUI.

- Puteaţi ieşi la pensie ca primar al Oradiei. Ce v-a determinat să candidaţi la preşedinţia Consiliului Judeţean, instituţie falimentară din toate punctele de vedere?

- Dezvoltarea Oradiei, de care depinde şi dezvoltarea întregului Bihor, am mai explicat, nu ţine doar de antreprenori şi de municipalitate, ci şi de alţi factori, inclusiv guvernarea şi situaţia din lume. Dar depinde şi de CJ, despre care eu cred că trebuie să fie în parteneriat atât cu Primăria Oradea, cât şi cu toate celelalte primării din Bihor, indiferent de culoarea politică a primarilor. Acesta e motivul pentru care am luat decizia: pentru a trage toţi la aceeaşi căruţă. Şi CJ, şi Primăria Oradea au un impact în tot judeţul. Oradea înseamnă două treimi din economia judeţului, prin urmare de modul în care e gestionată Oradea depinde şi dezvoltarea judeţului. Iar reciproca este la fel de valabilă.  

- Ce regrete aveţi, privind în urmă, după trei mandate de primar? Vă reproşaţi anumite proiecte eşuate, gen Ciuperca?

- Când faci sute de proiecte este imposibil să iasă toate perfect. Eu admit că se putea face mai mult, poate mai bine, dar nimeni nu poate nega că nu am făcut şi mult, şi bine. Nu am nişte regrete anume, în toţi aceşti ani am încercat să fac tot ce depinde de mine ca să contribui la dezvoltarea oraşului, din toate punctele de vedere. Cred, însă, că proiectul unirii între Oradea şi Sânmartin ar fi fost unul foarte util, şi mai cred că dacă am fi menţinut conectarea aeriană a oraşului şi judeţului cu Vestul Europei am fi avut o dezvoltare mai bună.

- Care vă sunt satisfacţiile?

- Un om care este pe o funcţie publică şi face ceva pentru comunitatea sa are totuşi o mulţumire: te duci pe stradă şi lumea te salută. Pentru mine asta înseamnă că nu am depus nişte eforturi degeaba. E o mare satisfacţie, înseamnă că nu am pierdut timpul.

CJ, o instituţie care există pentru ea însăşi

- De când pregătiţi proiectul pentru Consiliul Judeţean?

- Nu a fost o chestiune pritocită, ci nişte acumulări care au determinat decizia de a candida la CJ. N-aş vrea să fiu într-o cheie critică, dar este clar pentru oricine că, în timp ce Primăria Oradea, cu bunele şi cu relele ei, a oferit ceva cetăţenilor, CJ n-a făcut acest lucru. De unde vine această stare de fapt? Unele lucruri ţin de persoanele care ocupă anumite funcţii, căci omul contează totdeauna, dar sunt şi nişte cauze de sistem. Atunci când o majoritate e formată din 2-3 partide care îşi anulează energiile reciproc, nu ai cum să te aştepţi să fie productivă pentru cetăţeni. În CJ au fost tot felul de coaliţii slabe, mai ales în ultimii 4 ani, care nu au livrat nimic. Pe de altă parte, au fost abordări diferite între modul de funcţionare al Primăriei Oradea şi cel al CJ. Primăria a alocat o mare parte din banii colectaţi de la orădeni pentru investiţii care s-au întors în folosul cetăţenilor. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre CJ, care şi-a folosit cea mai mare parte a resurselor pentru propria funcţionare, nu pentru a întoarce ceva bihorenilor. E o instituţie care există pentru ea însăşi, nu pentru oameni. E ca o maşină care consumă 25 de litri de benzină. Nimeni nu vrea o asemenea maşină.

- Şi cum aţi decis?

- În această situaţie, aveam mai multe variante. Să nu candidez nicăieri, să candidez tot la Primărie, situaţie în care poate aş fi câştigat din nou cu o mare cotă de încredere, sau să încerc să fac ceva mai mult, la CJ, pentru tot judeţul Bihor şi pentru Oradea. Am optat pentru această variantă, care pentru mine înseamnă că voi încerca să corectez situaţia la nivel de judeţ. Eu cred că PNL Bihor va obţine un scor care să ne permită să facem o majoritate sănătoasă şi stabilă, care să stimuleze dezvoltarea judeţului în baza unui program coerent.

"Se impune o reorganizare a instituţiei"

- Care sunt principalele direcţii pe care, dacă veţi câştiga, veţi împinge judeţul?

- Una dintre primele măsuri va fi eficientizarea aparatului de lucru al CJ. Vrând-nevrând, vor fi făcute nişte reaşezări de personal, şi asta nu pentru că Bolojan are ceva cu cineva, ci pentru că sunt tot felul de structuri de tip parazit, care consumă resursele doar pentru ele însele. Cu resursele economisite şi cu altele pe care le accesezi, poţi face ce trebuie făcut. Şi ce trebuie făcut? Este cert, de exemplu, că pe o rază de 20-30 kilometri în jurul Oradiei există acces la locuri de muncă, dar la distanţe mai mari aceasta e o problemă. În zonele Marghita, Beiuş, de exemplu, există economii de subzistenţă, dar nu există dezvoltare. Prin urmare, CJ trebuie să colaboreze cu primăriile pentru a dezvolta judeţul şi la extremităţi, dar nu făcând bazin de înot la Nucet (pentru că nici nu prea sunt copii acolo, nici nu produce nimic, doar cheltuieli în sarcina primăriei), ci realizând în zonă un parc industrial ori folosind platformele industriale rămase nefolosite, să atragi companii care să ofere locuri de muncă. CJ să nu mai fie un spectator, care 4 ani face un parc industrial, nici acum folosit, în timp ce angajaţii iau salarii şi instituţia dă comunicate.

La fel de important este să fie asigurat accesul la servicii medicale, la cumpărături etc, deci trebuie să ai un sistem de transport integrat. Altfel, dacă nu ai posibilitatea de navetă sau eşti nevoit să mergi câţiva kilometri din locul unde opreşte autobuzul la drumul principal, este cât se poate de clar că satele se depopulează. Ca să limităm acest lucru, trebuie să facem un parteneriat între CJ şi primării pentru a susţine acest transport integrat, în care cursele să fie subvenţionate. Sigur, nu va fi cazul Borşului, dar la Şuşturogiu ori Bălaia sigur va fi util. E anormală situaţia de dinainte de pandemie, cu 8.000-9.000 şomeri în Bihor şi cu companii care nu găsesc angajaţi.

- În ultimii ani la CJ s-au făcut zeci de angajări de clientelă politică şi probabil sute în instituţiile subordonate. Cum veţi elimina "atârnătorii"?

- Trebuie să discutăm foarte deschis. Când am venit la Primăria Oradea, am făcut o reducere de personal şi nu au fost aduşi oameni din afară care să "cotropească" instituţia. Cu excepţia a 2-3 persoane detaşate de la Prefectură, în cei 12 ani s-au făcut foarte puţine angajări în Primărie, nu au fost umflate organigrame. Şi la CJ eu cred că se poate face performanţă cu oameni din CJ, dar în mod cert nu cu toţi. Se impune o reorganizare a instituţiei, care inevitabil va avea ca efect o reducere de personal, iar oamenii care îşi văd de treabă vor duce mai departe activitatea instituţiei, însă la parametri corecţi.

"Anul viitor veţi vedea curse internaţionale"

- Ambiţia dvs e ca Oradea şi implicit judeţul să aibă aeroport internaţional. Avem azi un aeroport bine pus la punct, dar fără curse externe. Cum veţi rezolva asta?

- Nu e o ambiţie a mea, e o necesitate a dezvoltării să fii conectat global. Asta nu neapărat pentru ca bihorenii să plece în concedii în Italia sau în Spania, deşi nici acesta nu-i un lucru rău, ci pentru că această conectare îţi asigură fluxul de oameni şi de investitori. Sunt studii care demonstrează că zonele bine conectate s-au dezvoltat mai mult decât cele slab conectate şi că nivelul de salarizare dintr-o zonă bine conectată este mai mare decât cel dintr-o zonă slab conectată. În consecinţă, trebuie să existe zboruri către destinaţii mai multe, cu frecvenţe mai bune şi de la Oradea. Noi am avut nişte curse externe, dar în loc să avem grijă de ele, le-am pierdut.

La Aeroport trebuie un management profesionist, cu un Consiliu de Administraţie şi un manager care să ştie cum e cu aviaţia. Nu poţi pune pe cineva doar pentru că e prietenă cu un decident politic, aşa ceva nu este în regulă în niciun domeniu. Pe lângă asta, trebuie politici active şi coerente de susţinere a zborurilor. E clar că trebuie alocate resurse, că trebuie tratat cu companiile aeriene ca să vină, şi asta am şi făcut în această perioadă, deşi nu era obligaţia mea ca primar, Primăria Oradea obţinând acordul Comisiei Europene pentru a finanţa reluarea curselor externe. Asta trebuia să facă CJ, pentru că al lor este Aeroportul.

Vă mai dau un detaliu, apropo de faptul că CJ n-a făcut ce trebuia nici pentru a avea fonduri europene: există fonduri prededicate pentru Aeroport, fiind modernizat în perioada 2012-2016 cu fonduri europene şi ca atare având prioritate la noi finanţări. Credeţi că CJ a depus un proiect până să vină noul Consiliu de Administraţie? Zero! Faptul că vechiul CA (n.r. – pus de UDMR, PSD şi ALDE) nu a făcut acest lucru e o dovadă că ori nu te-a interesat, ori că eşti iresponsabil, deşi sunt în joc 20 milioane euro. Eu cred, chiar şi acum, când pandemia a afectat grav companiile aeriene, că anul viitor veţi vedea curse internaţionale de la Oradea. Repet, nu pentru că vrea cineva să se fâţâie, ci pentru că de asta depinde dezvoltarea.

"Poţi să faci chiar mai multă cultură"

- Unii zic că "nu iubiţi" arta şi artiştii, pe care chiar îi vedeaţi concertând în pieţe publice. Ce veţi face cu Filarmonica, teatrele, Muzeul Ţării Crişurilor?...

- Sunt tot felul de clişee în legătură cu asta. Acum câţiva ani m-am uitat pe organigrama Teatrului de păpuşi: erau vreo 40 de angajaţi, din care la Biroul Personal 7. La Primărie, la peste 200 de angajaţi, noi aveam 3. Dacă asta înseamnă că eşti împotriva culturii, să le atragi atenţia că nu pot merge cu personal subsidiar fără logică, fie! Dar nu cred că e bine nici să ai, la două teatre în aceeaşi clădire, pompieri diferiţi, plasatoare de bilete diferite, lucruri de genul acesta. Deci poţi să faci chiar mai multă cultură dacă ai grijă de bani.

- Şi ce va urma?

- Eu vă asigur că, dacă voi câştiga CJ, veţi vedea că nu se întâmplă nimic rău în cultură, ba dimpotrivă, lucrurile se vor dezvolta, deoarece cultura vine în completarea tabloului Oradiei, care oferă o atracţie pentru oameni, atât orădeni, cât şi vizitatori. Eu vreau să măresc cota Oradiei şi prin cultură, am convingerea că instituţiile de cultură pot fi mai aproape de orădeni, inclusiv fizic, inclusiv ieşind în stradă dacă e posibil. Desfid acest Bau-Bau, că am ceva împotriva culturii, dar ştiţi cum e: cine nu are soluţii înspăimântă oamenii cu folclor. Nu cred, însă, că mai funcţionează aceste metode.

Gata cu "eşti de-al nostru, primeşti"!

- Spre deosebire de alte judeţe, CJ Bihor nu are surse de venituri proprii, practic stă în banii de la Guvern. Cum puteţi diversifica aceste venituri, dincolo de accesarea fondurilor UE?

- Cu cât se dezvoltă mai mult un judeţ, cu atât îi cresc veniturile proprii, cresc salariile, TVA etc. Cheia creşterii veniturilor este creşterea economică. Asta nu se va vedea de pe o zi pe alta, pentru că şi în Oradea, până să avem 8.000 locuri de muncă în Parcul Industrial din Şoseaua Borşului şi să crească salariile, au trebuit să treacă nişte ani. Dar se pot lua decizii corecte şi pentru ca veniturile proprii existente să nu fie irosite, ci folosite eficient. Dacă de exemplu am asfaltat un drum judeţean care trece printr-o comună cu 200 de beneficiari de ajutor social, eu nu cred că mai trebuie plătite lucrările de estetică rutieră, tăierea buruienilor de pe margini, ci trebuie convins primarul de acolo că beneficiarii ajutoarelor sociale trebuie să-şi facă orele de muncă obligatorii prin lege rezolvând problema buruienilor. Aşa rezolvi două chestii deodată: locurile vor arăta mai bine, iar cheltuielile vor scădea pentru ca banii economisiţi să plece în dezvoltarea comunei. E adevărat, primarul nu-i va mai putea folosi ca masă de manevră pe acei amărâţi cărora azi le semnează orele de prestaţie fără să le facă. Sunt multe şi lucrurile mici care trebuie făcute, dar care aduc şi ele schimbări mari. Veţi vedea în anii următori.

- Cum va funcţiona colaborarea CJ cu primăriile? Va exista o strategie comună de dezvoltare? Cum vor fi făcute alocările financiare, până acum foarte politizate?

- În această chestiune s-au făcut prost două lucruri până acum: pe de o parte practica patrimonialistă, "dacă eşti de-al nostru primeşti", pe de altă parte, lipsa unor standarde de eficienţă, gen "trebuie să-i facem ceva la primarul nostru din Nucet, nu contează ce, hai să-i facem un bazin de înot". Domnule, dar nu de bazin are nevoie Nucetul, ci de altceva! Dacă tot vrem să ajutăm o primărie, s-o ajutăm real, nu s-o îngropăm în cheltuieli, nu să facem blocuri ANL unde nu sunt locuitori, pentru că arunci banii pe geam!

Primarii trebuie trataţi ca primari, indiferent de culoarea politică, pentru că nu locuitorii unei comune sunt vinovaţi că au un primar de o culoare sau de alta, ci un partid este de vină că n-a găsit un candidat care să fie mai bun decât primarul de acolo. Nu poţi să pedepseşti locuitorii pentru că tu, partid, n-ai fost capabil să-ţi găseşti cel mai bun candidat. Eu nu sunt un ipocrit, admit că în politică eşti întotdeauna mai apropiat de ai tăi, dar asta e una, iar să-ţi baţi joc de oameni e alta. Din păcate, asta s-a făcut în ultimii ani la CJ. Va fi un parteneriat care nu se va mai baza pe purtatul genţii şefului de partid şi şefului de la CJ ori pe chemarea la Zilele Comunei, ci pe indicatori de performanţă. Va fi luată comună cu comună, inventariate problemele fiecăreia, stabilit ce face primăria şi ce face CJ, cu soluţii integrate şi aplicate cele mai bune. Că, logic, prima dată nu duci gazul într-o comună pe care cade pădurea şi care se depopulează, ci unde lemnele se cară de la 50 de kilometri şi unde oamenii lucrează. Se vor face, deci, analize de sustenabilitate a investiţiilor şi nu va exista rabat de la aşa ceva.

Fiind primar eu însumi, cunosc sute de primari de toate culorile şi vă spun că dacă primarii văd că au cu cine, se mai şi înhamă la treabă. Dacă sunt puşi să facă prostii sau sluj doar ca să primească nişte bani pentru a plăti salariile ori iluminatul public, atât vor face. Dar lucrurile se vor schimba şi veţi vedea ce lucruri pot fi făcute când toţi caii trag la aceeaşi căruţă.

În ordinea eficienţei

- Ce planuri aveţi pentru racordarea localităţilor la magistralele de gaz?

- Extinderea reţelelor de gaz presupune cofinanţare de undeva, în condiţiile în care primăriile nu au capacitatea de a le susţine. Fără investitori şi fără densităţi demografice mari, care să asigure profitabilitatea, e cert că lucrările nu pot fi cofinanţate decât fie din fonduri europene, ceea ce momentan Comisia Europeană nu acceptă, fie din banii CJ, care are nevoie de resurse. Până acum, în Bihor, în afară de declaraţii nu s-a făcut nimic. Va trebui să facă, dar într-o ordine a sustenabilităţii şi a eficienţei. Ca să înţelegeţi: e anormal să ai de 10 ani canalizare într-o comună cu 100 de gospodării racordate din 800. Înseamnă că investiţia s-a făcut fără studiu de impact, deşi banii puteau fi duşi într-o localitate unde din 800 de case s-ar fi racordat 700.

- Aveţi un proiect pentru Sânmartin? Am ratat Oradea Mare, dar poate fi recuperat timpul pierdut în dezvoltarea celei mai importante comune din Bihor? Ce veţi face pentru turism?

- Turismul este unul dintre brandurile asociate judeţului Bihor. Băile Felix, Oradea, Apusenii, defileul Crişului Repede şi-au consolidat renumele, mai nou apare Şinteul, dar turismul trebuie umplut cu conţinut, pentru că realitatea trebuie să ţină pasul cu imaginea. Poţi să vinzi o imagine bună în afară, dar dacă nu e reală, nu durează. Dacă te duci în Băile Felix, s-ar putea să ai o dezamăgire când vezi dezordinea, talciocul. Te duci la Arieşeni şi vezi devălmăşia, iar aşteptările îţi sunt năruite de realitate. Turismul e încă un domeniu în care CJ poate colabora cu primăriile, inclusiv să le pună la aceeaşi masă pentru a avea maximum de profit. Din nou dau un exemplu: relocarea Grădinii Zoologice din Oradea în pădurea dinspre Cordău nu poate decât să aducă un câştig staţiunii şi economiei locale. Sigur, unii vând folclorul mirosurilor, dar ar fi în mod cert un "cârlig" pentru turişti o grădină zoo ca la Nyíregyháza. Pentru asta îţi trebuie un anumit nivel de colaborare şi de înţelegere care n-a existat până acum.

"Oradea e pe mâini bune"

- Aveţi doi viceprimari. Unul, Florin Birta, este socotit "succesorul" dvs. şi candidează la Primărie. Celălalt, Mircea Mălan, e pe linie moartă?

- Şi dl Birta, şi dl Mălan mi-au fost şi mie, şi colegilor din Primărie, sprijin real. Toate realizările sunt realizări de echipă, să ne înţelegem! Era însă clar că nu poate fi decât un singur candidat din partea noastră la Primărie şi PNL a decis să candideze dl Birta, care a fost ales şi la organizaţia municipală. Asta nu înseamnă că abandonăm experienţa de 8 ani a dlui Mălan, prin urmare dânsul va fi în executivele următoare de la Primărie sau de la CJ, va fi folosit în continuare. Politica şi aşa nu are multe resurse umane de mare calitate, dar pentru noi este şi o chestiune de respect să punem în valoare oamenii de înaltă calitate.

- Cât de încrezător sunteţi în şansa lui Florin Birta de a câştiga funcţia de primar şi de a continua dezvoltarea Oradiei?

- Sunt convins că orădenii, dacă au fost mulţumiţi de ceea ce am făcut, sunt conştienţi că este o realizare de echipă, cum spuneam. Oradea pe mâini bune înseamnă Birta primar. Nu e o lozincă, şi vă explic de ce: el cunoaşte în toate detaliile tehnice şi financiare toate proiectele, de la cele relativ simple la cele mai complexe. Se spune că nu schimbi caii în mijlocul apei, şi e foarte adevărat, este o chestiune de management, nu de politică. Gândiţi-vă ce ar însemna un primar care nu are habar de proiecte, şi o spun fără să desconsider pe nimeni. Dl Birta a dovedit că poate duce proiectele, prezintă garanţia continuităţii şi dezvoltării. N-o să aibă un mandat uşor, pentru că se suprapun proiectele câştigate în actualul exerciţiu bugetar al UE cu cele viitoare. Urmează pasajul subteran de la Crişul, reabilitarea ambulatoriului şi eficientizarea energetică a Spitalului Judeţean şi a celui Municipal, deci va avea de lucru, pentru că noi nu am lucrat ciclic, că vin alegerile şi vrem să tăiem panglici. Noi lucrăm continuu, fiindcă sunt multe probleme de rezolvat pentru viitorul acestui oraş. Sigur că multe lucrări nu sunt comode, nu e plăcut să spargi străzi ca să înlocuieşti conducte, dar nu s-au mai făcut de 50, de 60 de ani, ar fi trebuit făcute de mult.

Deci, sunt convins că dl Birta nu numai că va câştiga aceste alegeri, ci şi că va face faţă. În fond, e cu doar doi ani mai tânăr decât eram eu înainte să vin primar, şi are în spate deja şi experienţa de viceprimar.

La desecări de mlaştini, nu la masa întinsă

- Intrarea dvs. în cursa pentru CJ urmăreşte crearea unei majorităţi şi la Judeţ, şi la municipiu, precum şi o sinergie între cele două administraţii. Unii zic că ar fi o extindere a "dictaturii Bolojan", că nu vă mai încape oraşul...

- Aceste teorii sunt lansate de oameni care nu au făcut nimic în viaţa lor şi, neavând ce să arate, pun etichete. Ştiţi, mereu sunt două feluri de candidaţi: cei care au şansa să câştige şi care din acest motiv trebuie să aibă grijă ce spun, pentru că vor trebui să şi facă ceea ce spun, iar pe de altă parte cei care nu au nicio şansă şi nu-i doare gura să spună orice, pentru că niciodată nu vor răspunde pentru vorbele lor. Din acest punct de vedere, e o competiţie inegală, în care cel cu şansele cele mai mari fie este transformat în sac de box, fie cade în capcane şi face concurs de promisiuni, că aduce luna de pe cer, nu contează cum.

- Poate aveţi nevoie de confirmări. Sau de putere mai multă...

- Cred că vă este limpede că după 12 ani la Primărie nu ai nevoie de reconfirmări şi de putere, mai ales când te duci la CJ. Acolo te duci la desecări de mlaştini, nu la masa întinsă. Eu nu mă duc la măriri, ci tot la muncă.