URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 04 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce ar trebui să facă Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
07 Decembrie 2016, 10:59

Gândurile religioase activează sisteme de recompensare asemănătoare cu cele ale dragostei și drogurilor

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Într-o ţară preponderent ortodoxă, te-ai aştepta să găseşti o sumedenie de oameni care cred cu ardoare în Dumnezeu. Situaţia nu este differită peste ocean unde 89% dintre americani s-au declarat ca fiind încrezători în existenţa lui Dumnezeu.

Un studiu publicat zilele trecute în revista Social Neuroscience a arătat care zone ale creierului se activează atunci când oamenii se simt credincioşi. Testele au fost făcute cu ajutorul aparaturii fMRI (Functional Magnetic Resonance imaging) pe 19 tineri mormoni devotaţi. Acestora li s-au dat anumite lucruri de făcut, precum să se roage, să privească anunţuri făcute de biserica lor, să citească texte scrise de lideri religioşi vreme de opt minute, să citească din Scriptură vreme de alte opt minute şi să privească scene grafice cu reintereptări ale Bibliei. În timpul acestor activităţi mormonii au fost rugaţi să spună dacă trăiesc sau nu experienţe spirituale.

Ulterior, cercetătorii, majoritatea de la Universitatea din Utah (SUA), au analizat înregistrările fMRI ca să vadă care zone corticale sunt activate în cazul fiecărei sarcini primite de cei 19 tineri mormoni. S-a dezvăluit astfel că zona creierului atribuită sistemului de recompensare a acestuia (nucleus accumbens), cortexul prefrontral ventromedial (asociat cu raţionamentul moral) şi regiunea frontal-atenţională, asociată cu atenţia direcţionată spre ceva anume, erau deosebit de active atunci când subiecţii declarau că sunt sub influenţa unei trăiri spirituale. Despre nucleus accumbens şi regiunea frontal-atenţională se spunea de mai bine de 10 ani că sunt implicate în trăirile religioase şi studiul este în ton cu altele care au găsit aceste zone activate în timpul meditaţiei şi al anumitor practici religioase.

Gândurile şi trăirile cu tentă spirituală şi religioasă activează centrii recompensei din creier deoarece aceştia reîntăresc la rândul lor credinţa în sine. "Reîntărirea credinţelor tale te face să te simţi puţin mai bine şi mai în siguranţă" a declarat Jordan Grafman, directorul unui centru de cercetări al Institutului de Reabilitări din Chicago.

Zonele corticale activate în timpul rugăciunii sunt tot acelea care se activează atunci când suntem îndrăgostiţi, când ascultăm o muzică ce ne mişcă ori atunci când luăm anumite tipuri de droguri. Unii experţi afirmă că o puternică credinţă religioasă poate ameliora starea de depresie, anxietate şi stres.

Din cartea lui Daniel David "Psihologia poporului român" aflăm că din peste 1500 de români chestionaţi 50,5% au declarat că religia joacă un rol foarte important în viaţa lor, situând ţara noastră pe locul al doilea după Turcia (cu un scor de 68,1%) şi înaintea Poloniei (cu un scor de 45,7%). Tot din aceeaşi carte aflăm că românii declară mai frecvent ca americanii că religia este importantă. Un sondaj IRES din august 2015 arată că 77% din românii chestionaţi (peste 1000 de persoane) cred că religia înseamnă adevăr şi că 69% dintre ei se roagă cel puţin o dată pe zi. Totodată, din acelaşi sondaj IRES reiese că 83% dintre respondenţi au afirmat că rugăciunea i-a ajutat într-o mare măsură pe parcursul vieţii lor. 96% dintre români cred în existenţa lui Dumnezeu conform aceluiaşi sondaj IRES.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5281 RON
  • 1 EUR = 5.2592 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON