Fantomele industriale: Fabricile orădene care şi-au închis porţile lovite de criză au umplut oraşul de ruine abandonate (FOTO)

Dezvoltarea haotică a oraşului din timpul comunismului îşi arată acum faţa hâdă. Aproape că nu este cartier orădean care să nu aibă propria dărăpănătură provenită dintr-o întreprindere închisă şi abandonată.

Din fostele fabrici de textile sau încălţăminte care formau altădată motorul oraşului au mai rămas doar nişte ruine verticale pe care nu le vrea nimeni. Paradoxal, sunt în acelaşi timp prea scumpe ca să merite cumpărate, dar şi prea ieftine pentru ca proprietarii să se îndure să le vândă...

Afară cu fabricile!

Ce n-a putut Primăria a reuşit criza! Fabricile care altădată aglomerau traficul oraşului şi otrăveau aerul cu noxe au dispărut. Întreprinderile sănătoase s-au mutat în parcul industrial, iar falitele au fost răpuse de criză. În ciuda perioadei dificile, municipalitatea a reuşit să mobileze în ultimii 4 ani mai bine de jumătate din suprafaţa parcului industrial Eurobusiness din Şoseaua Borşului. Aici şi-au concesionat teren, pe lângă investitori nou veniţi precum Shinheung Electronics sau Faist Mekatronic, firme orădene până de curând împrăştiate prin tot oraşul, precum Carbenta, Gros Metal, Simbac, Pro Tyres, Congips sau Perind.

Mai mult, municipalitatea a semnat deja contracte cu 6 firme orădene care doresc să se mute în  parcul industrial II din fostul tancodrom, înfiinţat oficial abia de două săptămâni. Printre acestea se numără comerciantul de pielărie Benvenuti, producătorul de încălţăminte Comodi, transportatorul Expres Mercur Spedition, producătorul de ferestre şi uşi PVC Sehaia Group sau patiseul Biopanis. În plus, Eurobusiness Park a primit deja scrisori de intenţie din partea a încă 7 firme orădene care doresc să se mute în zona industrială. De asemenea, Primăria ia în calcul varianta de a aloca, în schimbul terenului din fosta pepinieră, un amplasament la şoseaua de centură către operatorul de salubritate RER Ecologic Service pentru amenajarea unui parc auto. Ca să nu mai aglomereze inutil centrul oraşului...

Fuga de oraş

Avantajele relocării sunt multiple. Pe lângă că beneficiază de scutirea de impozit pe clădiri şi teren vreme de 5 ani - care la o hală de 1.000 metri pătraţi înseamnă nu mai puţin de 2.500 euro pe an -, firmele îşi pot cumpăra terenul, după finalizarea investiţiei, la un preţ de 8 euro/mp, plătibil în 25 de ani.

Mai mult, fabricile amplasate până acum în zone greu accesibile traficului greu, cum este Perind în strada Louis Pasteur sau Congips în strada Seleuşului, scapă de taxa de trafic greu. Cheltuiala nu e de neglijat de vreme ce taxa pentru un camion de peste 3,5 tone care intră în oraş este de 50 lei pe zi, iar abonamentul costă 2.000 lei pe an.

În plus, măcar teoretic, producătorii care se mută din oraş pot beneficia de avantajul valorificării vechiului amplasament. "Noi am început deja construcţia unui depozit în parcul industrial. Am vrea să plătim noile hale prin vânzarea actualului amplasament numai că, din păcate, în această perioadă nu se prea vinde nimic", spune Mihai Manea (foto), directorul Perind. Iar situaţia e general valabilă!

Nici fabrică, nici mall!

Criza economică a pus cruce investiţiilor imobiliare. "Fenomenul se va manifesta încă mult timp de acum înainte. Având în vedere faptul că mediul economic este în continuă degradare, pe viitor investitorii vor fi tot mai puţini, iar băncile vor credita tot mai greu", spune consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto).

Proprietarii de hale care nu şi-au găsit clienţi până acum îşi vor găsi şi mai greu de acum înainte, aşa că oraşul se va umple de ruine abandonate. "În peste 70% din cazuri aceste active sunt în proprietatea unor fonduri de investiţii care le-au cumpărat în scop imobiliar, iar acum nici nu mai au lichidităţi ca să construiască aici mall-uri sau hoteluri, dar nici nu le mai pot valorifica", spune Dan Octavian, consultant în afaceri.

Aşa s-a întâmplat cu amplasamentul fostei întreprinderi Metalica din strada Sovata şi cel al Fabricii de spirt din Calea Clujului, care nu au mai ajuns niciodată mall-uri. Dar, decât să le vândă în pierdere, mult sub preţul de achiziţie din perioada boom-ului imobiliar, proprietarii preferă să le ţină în părăseală. Sau, dacă ar putea, să le dea în chirie...

Să se demoleze...

Astăzi aproape că nu există fostă întreprindere socialistă care nu să fie împărţită pe bucăţi şi închiriată unor făbricuţe sau depozite. Aşa s-a întâmplat cu clădirile fostelor fabrici Avântul, Clasicor, Mioriţa sau Olimpia, folosite acum pentru cu totul alte scopuri decât cele iniţiale. Având totuşi un stăpân, acestea sunt încă în situaţia fericită. Pe Şoseaua Borşului, fabrici întregi, închise şi abandonate, au intrat în autodemolare, ajungând nişte ruine verticale.

Pentru fosta întreprindere Alumina, ruşii de la Cemtrade şi-au scos inclusiv autorizaţie de demolare. "Au cerut autorizaţie în 2008 şi în 2010, dar nu s-au apucat niciodată de lucru", spune Adriana Lipoveanu (foto), conducătorul Instituţiei Arhitectului Şef. Surse din mediul economic susţin că proprietarii fabricii ar fi încercat să obţină finanţări europene din fondurile pentru lucrările de ecologizare a fostelor situri industriale, afacere de pe urma căreia s-ar fi ales şi cu banii din valorificarea materialelor obţinute din dezafectarea fabricii, şi cu terenul curăţat.

Afacerea a căzut însă, iar în aceeaşi situaţie se va trezi la toamnă şi Primăria, în eventualitatea că va reuşi preluarea CET II de la Ministerul Economiei. "Din lipsă de solicitări, fondurile pentru ecologizarea siturilor industriale au fost mutate pentru finanţarea reabilitărilor de şcoli şi spitale, aşa că nu mai sunt bani", spune Marius Moş, directorul interimar al Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională. În total, s-au pierdut cam 30 milioane de euro. Bani europeni din care s-ar fi putut face cât de cât ordine şi curăţa Oradea de ruinele noastre cele de toate zilele...

"Pentru ca halele abandonate să se poată vinde ar trebui să ia sfârşit criza economică. Or, toate prognozele arată că aceasta va mai dura măcar 7 ani. Cine ţine aceste active în ideea că valoarea lor va creşte în următorii ani se înşală"

Dan Octavian

SCHIMBAREA LA FAŢĂ
Firme după vremuri

Epoca fabricilor construite în oraş a apus. Falimentate imediat după prăbuşirea sistemului de economie planificată, fostele întreprinderi socialiste au fost închise pentru a face loc unor afaceri profitabile. Cel mai cunoscut exemplu este cel al fostei fabrici de bere, care a fost dărâmată din temelii iar pe amplasamentul ei a fost construit mall-ul Lotus. Urmând acelaşi exemplu, Kaufland a construit un supermarket pe amplasamentul fostului service Dacia din Şoseaua Borşului, iar Lidl a început construcţia unui magazin şi a unui bloc de locuinţe pe amplasamentul fostului Exmob din strada Tudor Vladimirescu.

Tot în mall se va transforma şi fosta fabrică Înfrăţirea, care va deveni spaţiu de desfacere pentru Lidl, Kaufland şi C&A. Compania de investiţii Oasis Development îşi anunţase încă din anul 2010 intenţia de a construi aici un mall cu o suprafaţă de 24.000 mp dar nu a demarat nici acum construcţia efectivă. "Firma, care iniţial dorea să construiască un complex monobloc, şi-a scos în final autorizaţie de construcţie pentru trei galerii distincte, probabil pentru că, fiind independente, se pot închiria mai uşor", spune Adriana Lipoveanu, şefa Instituţiei Arhitectului Şef.