DNA Oradea s-a mutat la palat: Sediu de 6,8 milioane lei pentru ca procurorii „să vină cu plăcere la lucru” (FOTO)

DNA Oradea s-a mutat în Palatul Apollo din centrul municipiului, iar la inaugurarea noului sediu a fost prezent şi procurorul şef al DNA, Marius Voineag, care consideră că cele 6,8 milioane lei cheltuite pentru reabilitare şi dotare au fost necesare pentru ca angajaţii „să vină cu plăcere la muncă”.

Festivitatea s-a desfăşurat joi după amiază, alături de Voineag fiind prezenţi și procurorul general al României, Alex Florenţa, directorul general al Companiei Naționale de Investiții prin care s-au derulat lucrările de investiţii, Manuela Pătrăşcoiu, dar şi invitaţi locali, cum ar fi procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Oradea, Monica Matei, preşedinta Curţii de Apel Oradea, Florica Roman, decanul Baroului de avocaţi Bihor, Adrian Stancu, judecători şi procurori orădeni.

„Instituţie modernă”

Ziariştilor li s-a permis accesul doar pe holurile pavate cu granit şi în sala de şedinţă a noului sediu al DNA Oradea, unde sistemul modern de climatizare nu a fost pornit, aerul fiind irespirabil.

La conferinţa de presă, nici procurorul-şef al DNA, Marius Voineag şi nici procurorul general al României nu au detaliat amănunte despre investiţie, directorul general al CNI Manuela Pătrăşcoiu dezvăluind doar la solicitarea BIHOREANULUI suma cheltuită. „Consolidarea, reabilitare, cu mobilier cu tot, la cheie, a costat 6,8 milioane, cu TVA inclus”, a spus şefa CNI.

La rândul lor, Voineag şi Florenţa s-au străduit să explice că reabilitarea sediilor unităţilor Ministerului Public reprezintă o necesitate pentru a asigura confortul angajaţilor.

„Dacă cea mai importantă resursă a noastră sunt oamenii, atunci ne interesează ca ei să fie cât mai productivi și cât mai motivați, iar condițiile de muncă și infrastructura disponibilă trebuie să fie la standarde cu nimic mai prejos decât cele din mediul privat. Având în vedere natura muncii noastre, este important ca oamenii să dispună de resurse corespunzătoare și să vină cu plăcere la muncă”, a explicat procurorul-şef al DNA, Marius Voineag.

Voineag a adus în discuţie şi reputaţia instituţiei, care „este a doua resursă importantă” în activitatea DNA, iar „una dintre componentele acesteia se referă la imaginea pe care ne-o dorim să o avem în arhitectura Ministerului Public”, or din imaginea pozitivă face parte şi „un sediu modern”.

„Este un mod de a investi indirect în oameni: de a crește productivitatea și motivația celor care lucrează în instituție și de a crește atractivitatea pentru cei din afară”, a mai declarat procurorul-șef al DNA, arătându-se optimist că un sediu nou îi va motiva pe procurorii orădeni, iar aceştia „vor livra o calitate a dosarelor de urmărire penală pe care o aşteptăm cu toţii”.

„Viaţă fructuoasă din punct de vedere profesional în cadrul acestui nou sediu şi a unei imagini cu totul şi cu totul fresh!”, le-a urat Voineag.

Ba e a cetăţenilor

Părerea şefului DNA a fost susţinută şi de procurorul general al României, Alex Florenţa, care a fost de părere că o astfel de investiţie este „un semn de firesc şi normalitate”.

„E normal şi din nou, firesc, ca angajații să beneficieze de condiţii excelente de muncă. DNA este o instituţie fundamentală din arhitectura sistemului judiciar şi este foarte important ca activitatea instituţiei să fie susţinută în permanenţă de către toţi factorii de decizie. Atât sub aspectul resursei umane cât şi a resurselor materiale”, a spus Florenţa.

Nu de aceeaşi părere a fost, însă, decanul Baroului de avocaţi Bihor, Adrian Stancu, invitat în premieră la un eveniment al Ministerului Public, în Bihor. Avocatul Stancu a atras atenţia că, în realitate, „beneficiarul final al acestei investiţii este cetăţeanul”, deoarece „înfăptuirea actului de justiţie are ca finalitate apărarea statului de drept şi, bineînţeles a cetăţeanului”, a spus Stancu (foto).

Penalii din Justiţie, „problema CSM”

Reporterul BIHOREANULUI l-a chestionat pe procurorul general despre dezvăluirile făcute de G4Media, despre candidaţii cu trecut penal care au luat examenul de intrare în magistratură, fiind admişi până şi la proba bunei reputaţii şi, astfel, vor intra în sistem, ca judecător sau procuror. Procurorul Alex Florenţa a refuzat, însă, să se pronunţe legat de subiect, pasând răspunderea în curtea Consiliului Superior al Magistraturii.

„E o procedură care se află în competenţa exclusivă a CSM, fără ca Parchetul sau Ministerul Public să aibă o influenţă. Sunt două proceduri de admitere în magistratură, fie prin INM, fie prin sursă externă cu 5 ani vechime în profesii juridice, iar procedurile se desfăşoară exclusiv prin CSM. Cazurile la care faceţi referire şi despre care am citit şi eu nu-mi sunt cunoscute”, a spus magistratul.

Evazioniştii scăpaţi, „o normalitate”

Tot BIHOREANUL l-a întrebat pe Florența (foto jos) și despre consecinţele pe care le va avea asupra anchetelor şi proceselor proiectul de lege adoptat deja de Parlament şi „validat” şi de Curtea Constituţională, care-i scapă de pușcărie pe evazioniștii de până la 1.000.000 euro, dacă acoperă în întregime paguba majorată cu 15% plus majorări şi penalităţi.

O astfel de lege, a spus procurorul el, se regăseşte „în legislaţia tuturor statelor civilizate din Uniunea Europeană”. „Până la urmă, scopul urmăririi penale şi al judecăţii în cazul acestor tipuri de infracţiuni este în primul rând recuperarea prejudiciului. Acest beneficiu este o formă de legiferare modernă, în acord cu dezideratul pe care trebuie să-l urmărească urmărirea penală şi, în general, judecata în astfel de cazuri: recuperarea prejudiciilor la bugetul de stat”, a arătat procurorul general al României.

Moment festiv, fără întrebări incomode

În final, BIHOREANUL a încercat să aducă în atenţie şi activitatea DNA Oradea, unde anchetele pornite după două sesizări ale publicaţiei, depuse în septembrie 2018 şi noiembrie 2019, nu s-au finalizat nici până azi.

Prima, depusă în septembrie 2018, îl viza pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, care a dat bani, din pix, unei fundaţii a UDMR, iar apoi, conştienţi că a încălcat legea, subalternii au încercat să-i ascundă abuzul fraudând sistemul electronic de evidenţă a actelor instituţiei pentru a înregistra documente măsluite. Cea de a doua îl privea pe un fost şef al ABA Crişuri, Dorel Dume, care şi-a făcut o firmă pe numele unui pensionar şi a lipit-o la bugetul instituţiei aşa încât a avut contracte exclusiv cu aceasta, sesizare la care s-a ataşat inclusiv o înregistrare video a depoziţiei pensionarului.

Procurorul şef al DNA, Marius Voineag (foto jos), a refuzat să răspundă.

„Nu ştiu dacă e cel mai potrivit cadru să facem o discuţie despre cauze aflate pe rolul DNA Oradea, de durata dosarelor aflate pe rolul DNA Oradea. E un moment festiv, să-l păstrăm în nişte parametri”, a spus Voineag, declarând închisă conferinţa de presă.

Ulterior, DNA a transmis un comunicat în care a precizat că noul sediu, reprezentând etajul 1 al clădirii Apollo din str. Republicii nr. 12, a fost dat în administrarea DNA în anul 2016 prin hotărâre de guvern și din acel moment au fost făcute demersuri pentru ca imobilul să poată fi folosit de procurorii Serviciului teritorial Oradea.

„Ulterior, Compania Națională de Investiții s-a ocupat de renovarea sediului și dotarea acestuia”, arată comunicatul.