Coronavirus: Cum să combatem efectele psihologice ale izolării

Acum că epidemia COVID-19 ne-a țintuit în apartamente nu ar strica dezbătut subiectul efectelor psihologice ale izolării. Obișnuiți cu rutina noastră zilnică și ruperea ritmului casei cu ieșiri după cumpărături ori întâlniri cu amicii, izolarea forțată poate deveni încet-încet un calvar pentru unii dintre noi. Voi dezbate în acest text câteva lucruri pe care le putem întreprinde pentru a ne face șederea în casă mai plăcută și departe de efectele negative pe care le poate avea asupra minții.

Primul lucru important de știut este că rutina zilnică trebuie schimbată cu o alta. Așteptarea consumă oamenii la fel de tare ca incertitudinea. Stabiliți-vă un orar zilnic, fie mintal, fie unul scris: ce veți face mâine de la trezire și până la culcare. Încercați să vă țineți de el. Veți avea tendința să-l amânați sau desconsiderați la un moment dat pe considerentul că „oricum am timp berechet”. Și da - avem timp berechet, dar plutind prin el în derivă fără o direcție precisă, zilele vor tinde să se asemene tot mai mult între ele, ceea ce va provoca frustrare. Faceți-vă un orar de activitate care să conțină jocuri cu familia, un timp limitat de petrecut la calculator și TV.

Citiți. Cititul stimulează imaginația și vă rupe temporar de realitatea zilei. Mai mult, cititul stimulează în timp realizarea de noi rețele neuronale în creier ceea ce la rândul ei duce la soluții mai rapide în rezolvarea de probleme. Laic spus, cu cât citiți mai mult cu atât mai fericiți și mai inteligenți veți fi. Faceți-vă timp pentru citit și forțați-vă să citiți cel puțin o oră pe zi. Nu ziare și reviste și nu mesaje pe rețelele de socializare. Citiți cărți de ficțiune deoarece stimulează imaginația prin reprezentări mintale mai bine decât o face non-ficțiunea.

Evitați dramele TV și muzica tristă. Mențineți-vă moralul ridicat. Mențineți des contactul cu cei dragi prin mijloace de comunicare la distanță (telefon, internet) dar nu vă lungiți în discuții cu ei mai mult de câteva minute deoarece veți avea tendința de a discuta subiectele fierbinți ale zilei. Cum tonul discuției dictează direcția acesteia și deoarece subiectul zilei e COVID-19, la final de convorbiri lungi veți fi ajuns la concluzia că sunteți mai triști, mai speriați și mai îngândurați decât înaintea ei. Discutați despre cum vă merge și evitați pe cât se poate subiectele care pot crea îngrijorare.

Evitați zvonurile și sursele de informare care nu vin prin canalele oficiale. Multă lume distribuie astfel de mesaje panicarde pe rețelele de socializare, iar în majoritatea cazurilor efectul lor asupra psihicului sunt nefaste.

Veți avea tendința să ieșiți din case în ideea că „o scurtă plimbare nu face rău nimănui”. Vă veți considera îndreptățiți să o faceți deoarece tendința fiecăruia dintre noi este să minimalizeze impactul acțiunilor proprii asupra celor din jur pentru a ne păstra stima de sine. „Eu nu fac rău nimănui deoarece sunt un om bun”. Problema e că sute de alți bihoreni au fix aceeași idee în minte și se consideră oameni buni și cred că o scurtă ieșire nu strică. Ceea ce duce la grupuri de oameni buni hălăduind pe străzi sau prin parcuri - toți mulțumiți cu propria persoană și convinși că încalcă normele oficiale cu bună credință în suflet. E o reacție normală în fața autoizolării și poartă numele de „anomie” - un concept pe care-l vom discuta într-unul din textele următoare.

Frustrarea de a fi închis în casă atâtea zile trebuie să aibă o supapă de ieșire. De preferință una productivă și cu efect pozitiv. Majoritatea oamenilor au o toleranță scăzută la frustrare și vor avea tendința să blameze factori externi pentru situația în care se află: guvernul, chinezii, vecinii, familia. Lucruri înainte mici vor prinde amploare: soția va fi de vină că nu a făcut curat îndeajuns de bine, copiii sunt prea agitați, vecinii prea gălăgioși. Nu lăsați situația familială să degenereze în ceartă și eliberați acea supapă de frustrare prin exerciții fizice, adâncirea în citit ori setarea unui orar fix care să vă mențină ocupați.

Un alt efect al izolării forțate este sentimentul lipsei de control. Când sunt lipsiți de control, oamenii încearcă să compenseze încercând să înlăture senzația de neajutorare inventând reguli tot mai strice. Asta le dă impresia că sunt încă în control. Cu cât mai stricte acele reguli și cu cât mai des sunt menționate, cu atât omul se va simți mai bine - totul în detrimentul celor din jur. Reacția normală a omului în fața unor reguli ivite din senin este să se opună, iar asta duce la conflicte și nemulțumiri. Nu stabiliți regulamente noi cu oamenii din jur doar din plăcerea de a fi „șefi” în aceste zile. Nu va ajuta pe nimeni, ci va înrăutăți probabil situația dumneavoastră. Mențineți cât mai mult din rutina zilnică, dar în condițiile impuse de starea de urgență actuală: în casă, cu calm, ocupându-vă timpul cu ceva ce vă dă un sentiment de împlinire și/sau fericire: desenând, citind, pictând, rearanjându-vă după mult timp cărțile din bibliotecă.

Realizați zilnic ceva nou și veți trece mai ușor peste această perioadă. Evitați conflictele cu cei apropiați deoarece dacă înainte aveați unde fugi de ele, acum vă puteți retrage doar în cealaltă cameră. Realizați un orar zilnic. Respectați regulile de igienă și rezistați tentației de a ieși afară.