URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 20 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă până acum câteva luni marea problemă a orădenilor era dacă noul stadion trebuie să aibă 25.000 de locuri sau mai puţine, acum se pune problema dacă vom mai avea un nou stadion. Şi asta nu neapărat pentru că mulţi miniştri de la Bucureşti se întreabă la ce ne trebuie stadion pe foametea asta, din moment ce n-avem echipă de fotbal...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
De ani de zile, tot felul de lideri sindicali, "dascăli" şi politicieni (aceştia, nota bene, doar când se află în opoziţie) repetă ca pe o mantră că marea problemă a învăţământului românesc este "subfinanţarea" (la fel sunt prezentate lucrurile şi în ce priveşte sistemul sanitar) şi că n-o să avem o societate educată până când guvernele nu vor aloca 6% din PIB acestui sector. 
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Controversele din ultima vreme pe tema virusului, a pandemiei şi a vaccinului au scos în evidenţă diferenţe între oameni într-un mod mai de speriat decât vremea primelor alegeri libere de după 1989. Cei care au traversat acea perioadă ca adulţi îşi amintesc cu siguranţă cât de adânc intrase zâzania între prieteni, vecini şi rude pe tema politicii. Politica era un subiect nou şi savuros, o preocupare interzisă mulţi ani, şi reuşise să trezească în foarte mulţi oameni pasiuni nebănuite.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sub denumirea de hepatită cronică sunt cuprinse o serie de afecţiuni ale ficatului cu cauze şi grade de severitate diferite, care au ca punct comun faptul că procesul inflamator şi necrotic durează cel puţin 6 luni. Formele uşoare nu progresează sau pot progresa lent, iar formele severe sunt asociate cu cicatrizări ale ţesutului hepatic, cu formarea altui tip de structură a acestuia care pot evolua spre ciroză hepatică.
25 Ianuarie 2019, 14:08

Cum arată populația orașului Oradea în cifre (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Am vrut să văd cum arată Oradea în cifre, iar datele recente publicate de site-ul Institutului Naţional de Statistică, deşi unele au doi-trei ani vechime - ne pot furniza o imagine de ansamblu asupra situaţiei actuale. În esență, demografia municipiului de pe Criș ne spune că mai mulţi oameni aleg să tranziteze oraşul, majoritatea turişti, şi că numărul acestora tinde să crească. Partea intravilană este în expansiune, iar nivelul de trai mai ridicat decât în alte municipii importante din ţară. Natalitatea se menţine la un nivel stabil, dar există fluctuaţii la nivelul relaţiilor oficiale dintre cupluri.

Situat în partea de nord-vest a României, oraşul Oradea este un adevărat centru de dezvoltare regională într-o continuă expansiune. Conform datelor statistice culese de pe INS.ro, în anul 2011 populaţia măsura 223.718 de persoane. Întreg judeţul Bihor cuprindea la acea dată un total de aproximativ 575.398 de oameni, o parte din aceştia (351.680) cu reşedinţe în satele şi comunele din împrejurimile municipiului Oradea ori în oraşe mai mici precum Marghita, Beiuş sau Ştei.

Dacă în 2013 Oradea număra 223.718 persoane, în 2016 numărul acestora scăzuse cu 1525 de unităţi, la doar 222.193 de oameni. În 2018 oraşul mai pierduse câţiva locuitori şi ajunsese la 221.861 de persoane, în condiţiile, în care - conform aceloraşi statistici INS - România număra 22.194.000 de locuitori.

INS raporta în 2014 o populaţie majoritar (69,65%) alcătuită din oameni cu vârste între 20 şi 64 de ani (155.479 de locuitori) - acel segment capabil de a lucra şi întreţine restul populaţiei oraşului: 37.636 de copii, adolescenţi şi tineri cu vârste cuprinse între 0 şi 19 ani precum şi 30.122 de vârstnici cu vârsta peste 65 de ani.

Numărul locuinţelor a crescut din anul 2013 până în 2016, semn că oraşul este în plină dezvoltare deşi numărul populaţiei este în scădere. În anul 2013, Oradea număra 88.328 de locuinţe. În 2014 numărul acestora se ridica la 88.635. În 2015 numărul locuinţelor creşte cu peste 150 într-un singur an ajungând la 88.800, iar în 2016 la 89.126.

Numărul locurilor de cazare destinate turiştilor a crescut şi el ca urmare a unui influx de străini şi vizitatori atraşi de noua faţă a oraşului. În 2013 se înregistrau 1850 de locuri de cazare în turism conform statisticilor oferite de INS şi un număr de 156.396 de înnoptări. În 2014 se produce un salt spectaculos, locuinţele temporare destinate turiştilor ajungând la 2.687, cu un număr de 277.706 de înnoptări. În 2015 şi 2016 numărul de locuinţe destinate turiştilor scade cu câteva zeci, dar numărul total al turiştilor care vizitează oraşul creşte la un spectaculos 360.432, respectiv 421.062 de vizitatori.

Legat de sistemul de învăţământ, în Oradea raportul dintre universităţile publice şi cele private este de 2:1. În 2017, învăţământul liceal înregistra cel mai mare număr de elevi, urmat de cel preşcolar şi cel gimnazial şi primar. Existau peste 10.000 de copii înscrişi în creşe şi grădiniţe şi un total de 31.652 de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ preuniversitar. La nivel universitar, Oradea se bucura de 15.975 de studenţi răsfiraţi pe niveluri de învăţământ superior variind de la licenţă la studii postdoctorale. Cât despre cadrele didactice, în sistemul de învăţământ primar şi gimnazial (şi aici intră şi cel special) activau 770 de cadre didactice. În cel superior activau peste 1.000 de cadre didactice.

Rata şomajului este mai mare în rândul locuitorilor de sex feminin, conform rapoartelor INS din 2017-2018. Lunile august şi ianuarie ale ambilor ani înregistrează cele mai înalte rate ale şomajului în oraşul de pe Criş, iar iunie şi octombrie cele mai mici rate ale acestuia.

Începând cu 2007, vreme de 10 ani rata emigrării din municipiu a fluctuat înregistrând cel mai scăzut nivel în 2010 când efectele Crizei Financiare începeau să se stabilizeze. În 2016 însă, cel mai probabil din cauza instabilităţii politice a ţării, rata oamenilor care au plecat definitiv din oraş a fost cea mai ridicată (undeva pe la 240 de persoane care şi-au schimbat domiciliul). Imigraţia înregistrează cel mai înalt punct al ei în 2009 (135 de persoane) după care scade treptat la 65 în 2014 (cel mai scăzut punct) şi creşte rapid până în 2017 la aproape 110 persoane cu domiciliul permanent ales aici.

Natalitatea se menţine constantă în Oradea, în jur de 2000 de nou-născuţi anual. 2009 a fost anul cu cea mai înaltă rată a natalităţii din perioada 2007-2017, iar 2011 şi 2013 anii cu cea mai scăzută rată. Media copiilor născuţi morţi în această perioadă se menţine între 5 şi 10 indivizi pe an, cu 2014 înregistrând cea mai scăzută rată a mortalităţii la naştere iar 2012 şi 2015 fiind anii cu cea mai ridicată rată a nou-născuţilor morţi (11 în fiecare an). Rata per ansamblu a deceselor (mortalitatea) se menţine şi ea stabilă, în jurul cifrei de 2000.

Din 2007 şi până în 2013 rata căsătoriilor din Oradea scade treptat, apoi creşte din nou timid până prin 2016 (conform statisticilor INS Bihor). Cel mai scăzut punct al divorţurilor îl înregistrează anul 2007, după care Criza Financiară - declanşând probabil neînţelegeri la nivel de cuplu - determină tot mai multe persoane să divorţeze. Numărul acestora se triplează în 2010 şi 2011 la un aproximativ de 550 de divorţuri pe an.

Nivelul de trai al urbei poate fi determinat indirect de costul alimentelor în comparaţie cu alte mari oraşe din ţară. Costul grâului, al fasolei, cartofilor, merelor, laptelui, oului de găină şi al brânzeturilor este cu mult mai scăzut decât în centre precum Timişoara, Cluj, Braşov, Galaţi sau Bucureşti, cu toate că suprafaţa intravilană a Timişoarei, Iaşiului şi Galaţiului este similară cu cea a oraşului Oradea (în jurul cifrei de 5.500 de hectare). Ca suprafaţă intravilană şi extindere, doar Clujul, Braşovul şi Bucureştiul depăşesc Oradea din municipiile enumerate anterior.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0186 RON
  • 1 EUR = 4.8742 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON