Cuibul celor neiubite: în Bihor există un adăpost pentru femeile victime ale violenței domestice

Trăind în copilărie într-un mediu familial distructiv, tot ce-şi doresc unele femei este un cămin fericit, alături de un soţ care să le iubească şi împreună cu care să-şi crească copiii. Visul unora devine însă un coşmar, iubiţii dovedindu-se nişte monştri care le batjocoresc, le înjură şi le snopesc în bătaie de fiecare dată când nu li se face pe plac.  

Pentru a veni în ajutorul victimelor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor a înfiinţat, printr-un proiect european în care sunt implicate toate judeţele din ţară, un centru unde femeile abuzate pot fi cazate şi pot primi consiliere psihologică şi vocaţională, aşa încât să înceapă o viaţă nouă, departe de cei care le-au distrus-o.  

Cu bani de la UE

Proiectul "Venus - Împreună pentru o viaţă în siguranţă!" a fost lansat la finalul anului 2018, la iniţiativa Agenţiei Naţionale Pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, vizând înfiinţarea în fiecare judeţ şi în Capitală a câte unui centru pentru protecţia şi consilierea femeilor agresate de soţi.

Finanţat din fonduri europene, proiectul are o valoare totală de 51 milioane lei, din care peste 1 milion de lei sunt alocaţi centrului din Bihor, aflat în subordinea DGASPC şi situat în Oradea, într-un loc păstrat secret.

Deschisă în luna martie a acestui an, Casa Venus are o capacitate de şase locuri, alături de femei putând fi cazaţi, la nevoie, şi doi copii, victimelor fiindu-le asigurată şi hrana, dar şi consilierea psihologică şi vocaţională, pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Telefonul victimelor

Deocamdată, în proiectul de consiliere sunt înregistrate opt persoane, care până acum nu s-au mutat în casă pentru că fie au ajuns recent în atenţia DGASPC şi încă locuiesc cu agresorii, fie s-au întors acasă la părinţii lor, fie s-au "refugiat" în chirie.

Cum identifică DGASPC victimele? Înaintea deschiderii centrului, coordonatoarea Naomi Popa (foto) a încheiat parteneriate cu mai multe instituţii, între care primării din judeţ şi Poliţia Bihor, în baza cărora, dacă acestea au informaţii legate de cazuri de femei bătute de soţi, trebuie să le comunice imediat. "Cele opt femei au ajuns la noi cu ajutorul IPJ Bihor sau din proprie iniţiativă, scriind un mail către DGASPC ori sunând la 0800.500.333, numărul la care poate apela oricând o femeie aflată în pericol", explică Naomi.

Evident că victimele violenţelor conjugale sunt mult mai numeroase în Bihor, dar majoritatea aleg să tacă şi să mascheze realitatea. "Există mai multe piedici în faţa unei femei abuzate care doreşte să scape de agresorul său", spune şefa centrului, explicând că una dintre cele mai mari este mentalitatea pe care victima a căpătat-o.

De gura lumii

Crescute în comunităţi mici, unde vecinii ştiu aproape tot ce întâmplă în familia celuilalt, unele femei sunt speriate că, odată ce vor pleca de la soţi, vor deveni subiect de bârfă. "Altele au mai zis că nu au fost susţinute de niciun apropiat, dimpotrivă, li s-a spus că «trebuie să-şi ducă crucea»", povesteşte coordonatoarea Casei Venus.

O femeie din programul centrului a vrut de nenumărate ori să se despartă de soţ, dar acesta era amic cu poliţiştii din sat, motiv pentru care o ameninţa mereu că, dacă îl va părăsi, o va găsi şi o va "răsplăti" pentru asta.

"O altă femeie, după ce a dormit la noi, la insistenţele soţului, i-a spus locul în care se afla. Bărbatul a venit după ea şi a plecat cu el", povesteşte consilierul vocaţional Mirela Tonceanu (foto). Aceasta afirmă că unele victime au crescut cu taţi violenţi, iar ajunse la maturitate îşi aleg, din nefericire, bărbaţi cu aceleaşi năravuri. "Trăind în asemenea condiţii, copiii vor deveni la fel ca părinţii, fie victime, fie agresori", spune Mirela.

Din victimă, agresor

Întrucât Casa Venus s-a deschis chiar la începutul pandemiei, echipa DGASPC a fost nevoită să ţină legătura cu victimele prin telefon. Abia după ce starea de urgenţă a fost înlocuită cu cea de alertă acestea au fost chemate la centru, unde au putut participa la o şedinţă individuală de consiliere psihologică sau vocaţională.

În program se află şi doi soţi, al căror "rol" s-a schimbat în ultimele luni. "Timp de mai mulţi ani o femeie a fost bătută de soţul ei, dar acum ea s-a angajat şi are un loc de muncă. Pentru că el nu are, ea îl tot sperie că îl părăseşte, ba chiar a plecat de câteva ori de acasă timp de mai multe zile, lăsându-l pe bărbat să aibă grijă de cele trei fetiţe ale lor", povesteşte Mirela. Victima a devenit, astfel, agresor. De două luni, cei doi soţi vin separat la Casa Venus şi învaţă cum să adopte un comportament non-violent şi cum să se accepte unul pe altul.

Sacul de box al soţului

O altă femeie, Florina, din Sânmartin, a cerut ajutorul echipei DGASPC la începutul anului. Căsătorită cu soţul ei de 15 ani, a observat cum, odată cu trecerea anilor, bărbatul s-a transformat dintr-un om paşnic şi iubitor într-unul fără inimă. După şase ani de căsnicie, a început să fie agresiv, să o bată cu pumnii, cu picioarele şi cu diferite obiecte pe care le găsea la îndemână prin casă. Ea avea să afle mai târziu că o şi înşela.

"Chiar dacă îmi vedeam de treabă, în faţa lui nu mai eram bună de nimic", spune femeia. În urmă cu trei ani a vrut să plece, dar a bătut-o atât de tare încât toată faţa i s-a învineţit. Şi copilul său a avut de suferit. "Băiatul, în vârstă de 10 ani, încerca să îl facă să înceteze, iar pentru asta primea şi el bătaie. Acum şi el are nevoie de ajutor, pentru că a rămas cu sechele, nu mai vrea să-şi vadă tatăl", spune Mirela.

Cu ajutorul angajaţilor de la Casa Venus, până la urmă femeia a reuşit să divorţeze, iar acum are un loc de muncă, ca ospătară, şi a învăţat să aibă mai multă grijă de ea. "Din femeia simplă de la ţară pe a cărei faţă se citea tristeţea, acum a devenit una cochetă", mai adaugă Mirela.

Ameninţată cu moartea

Printre victimele de care au grijă cei de la Casa Venus se numără şi o tânără de 30 ani care a convieţuit cu propriul agresor vreme de un deceniu. De la începutul relaţiei, soţul s-a dovedit violent. Cum încă din primul an a devenit mamă, femeia n-a vrut ca micuţul să crească fără un părinte, crezând că îi va putea asigura un cămin fericit. "Acesta era punctul meu slab, iar el şi-a dat seama", spune Alina.

Pentru visul său, femeia a îndurat ani întregi de bătăi, alesul inimii devenind un monstru care îi spunea continuu că nu e bună de nimic, că nu s-ar putea întreţine singură şi că este o "curvă". "A devenit şi mai violent când m-am angajat, acum un an. Mă lovea şi mai des, de multe ori leşinam din cauza fricii şi a stresului", povesteşte tânăra.

Într-o seară, sătulă de bătăi după ce a primit un pumn în faţă, a chemat Poliţia. Atunci a reuşit să obţină un mandat de restricţie valabil o lună, care îi interzicea soţului să se apropie de ea, şi s-a mutat în chirie, acolo unde are şi acum grijă de cei doi copii. La începutul verii, a şi divorţat, dar lupta ei nu s-a încheiat încă. În continuare, fostul soţ o mai caută, ba chiar îi trimite mesaje prin care o ameninţă cu moartea. Atât doar că acum nu-i mai este frică, pentru că pasul cel mare l-a făcut deja şi are alături oameni care o susţin...

FĂRĂ SUCCES
Închisă din lipsă de bani

În 2007, în Bihor, Asociaţia Smiles a înfiinţat primul centru din nord-vestul României în care femeile victime ale violenţei în familie îşi puteau găsi adăpost. Casa protejată se afla într-un loc secret şi putea adăposti simultan cel mult trei femei alături de copiii lor.

Deşi ideea a fost bună, proiectul a întâmpinat multe greutăţi. Casa era întreţinută din banii ONG-ului şi, cu toate că peste 100 de femei şi-au găsit adăpostul acolo, multe s-au întors la agresorii lor. În primăvara anului trecut, din lipsă de fonduri, adăpostul a fost închis.