Obișnuiți să facă „radiografia” actualității, jurnaliști români, maghiari și moldoveni fac acum o introspecție asupra propriei profesii.
Pentru al optulea an la rând, Universitatea din Oradea organizează o conferință internațională pe tema mass-mediei, la care își prezintă lucrări, fizic sau online, aproape 60 de teoreticieni și practicieni ai domeniului.
Analize diverse
Evenimentul s-a deschis vineri, la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea, cu scurte discursuri ținute de organizatori. Profesorul și fostul jurnalist orădean Florin Ardelean a precizat că, de la bun început, conferința a avut menirea să analizeze presa post-decembristă, prin lucrări propuse atât de dascăli, cât și de jurnaliști.
Tema ediției din acest an este „Mass-media sub lupa cercetătorilor și a practicienilor” și a suscitat interesul a 57 de participanți, care au trimis lucrări pe diferite teme.
De pildă, Ardelean însuși a propus o analiză intitulată „Patroni de presă în Bihor: evazioniști, escroci, însetați de răzbunare”, Daniela Humoreanu de la Universitatea din București a cercetat „dramatizarea și factualitatea” din discursul jurnaliștilor români în pandemia de Covid-19, iar Simona Bader și Corina Sîrb, ambele lectori la Universitatea de Vest din Timișoara, au scris un articol intitulat „Structura titlurilor tip clickbait. Observații din presa românească online”. De asemenea, directorul BIHOREANULUI, Mircea Chirilă, contribuie cu o lucrare intitulată „Metode de monetizare a presei online, în contextul monopolului giganților internetului”.
„Sunt lucrări care vin să dea o fotografie la zi a ceea ce înseamnă jurnalismul, prin analizarea acestui fenomen”, a precizat Florin Ardelean.
Întâlnire cu studenții
Toate lucrările vor fi prezentate vineri și sâmbătă, în cadrul conferinței, iar ulterior vor fi cuprinse într-un volum tipărit. De altfel, fiecare dintre primele șapte ediții ale evenimentului a avut o asemenea finalitate, cele șapte cărți fiind expuse și la deschiderea de vineri, ca o mărturie a muncii depuse de cei preocupați de mass-media.
„Colecționarea” lucrărilor în cărți a fost lăudată de prorectorul Universității, Sorin Șipoș, care i-a salutat pe cei prezenți în numele conducerii executive a instituției. „Acest eveniment devine, încet, încet, un brand al Universității din Oradea”, a spus oficialul.
De asemenea, un salut scurt a oferit și decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Gabriel Moisa, care a spus că istoricii și jurnaliștii au multe puncte în comun, în special faptul că „cercetează” adevărul, și a precizat că este curios cum văd specialiștii jurnalismul de azi.
Participanții la conferință au programată și o întâlnire cu studenții orădeni de la Jurnalism, ceea ce este foarte important, a subliniat directoarea departamentului de Științe Politice și Științele Comunicării, Gabriela Goundenhooft.
7 din 10 români fug de știri
Imediat după partea introductivă, au început prezentările științifice. Prima care a avut cuvântul a fost profesoara Raluca Radu, de la Universitatea din București, cu prezentarea „România în Digital News Report, 2017-2023: consumul de informație, evitarea știrilor și încrederea în presă”.
Digital News Report este un studiu coordonat de Institutul Reuters al Universității din Oxford, iar analiza făcută pe aceste rapoarte anuale arată că în România, la fel ca în întreaga lume de altfel, principala cale de acces la informație este social media (30% dintre cititorii de presă ajung pe site-urile ziarelor deschizând link-uri de pe rețelele sociale), că Instagram și TikTok înlocuiesc treptat Facebook, dar și că unul din trei români evită știrile și alte informații furnizate de presă.
Analiza rapoartelor mai arată că 55% dintre cititori sunt interesați de știrile pozitive, 46% de jurnalismul orientat spre soluții, iar 39% spre cel explicativ. Radu a explicat că nivelul de cunoaștere al românilor, îndeosebi al generațiilor tinere, este tot mai redus, așa că nu citesc știri pentru că nu le înțeleg, ceea ce înseamnă că jurnaliștii trebuie să facă efortul de a prezenta contextul informațiilor pe care le aduc în atenția publică.
A doua prezentare a avut-o directoarea generală Agerpres, Claudia Nicolae, intitulată „Inteligența artificială și jurnalismul. Tehnologia - dușman sau aliat?”. Ea a vorbit despre avântul uriaș al ChatGPT, „roboțelul” care răspunde unor întrebări folosind informațiile disponibile de pe internet și care, în trei luni, a ajuns la 1 milion de utilizatori la 100 de milioane (decembrie 2022-februarie 2023).
Claudia Nicolae (foto jos) a precizat și că Agerpres, agenție de știri finanțată din bugetul public, caută să ajungă la sectorul tânăr al populației prin instrumente moderne, precum NFT (active digitale criptate). Agerpres a creat 33 de NFT-uri cu colecții de fotografii de arhivă, care s-au vândut foarte repede, cu circa 100 de dolari bucata, în monede virtuale.
Conferința organizată de Universitatea din Oradea a continuat vineri pe mai multe secțiuni, care s-au desfășurat simultan.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.