Ce pregătiri au făcut autoritățile din Bihor, confruntate cu criza refugiaților ucraineni

Prefectul Dumitru Țiplea a prezentat vineri modul în care autoritățile, începând de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență până la administrațiile locale, fac pregătiri pentru a gestiona fluxurile tot mai mari de ucraineni, în special femei cu copii, care fug din calea războiului.

Oficialul a dispus verificarea tuturor adăposturilor civile și private, instituțiile centralizează ofertele de ajutorare a refugiaților, asigură deplasările acestora și decontează cheltuielile celor care nu-și continuă drumul spre Vest, preferând să rămână în Bihor.

96 adăposturi din 99, operaționale

Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan (care a apreciat drept „o tragedie” criza umanitară, față de care „nu te poate încerca decât compasiunea și solidaritatea”, dar și că războiul din Ucraina înseamnă și „costuri pe care le vor suporta atât cetățenii, cât și statul”), prefectul a anunțat că încă înainte de invadarea Ucrainei a dispus „inventarierea situației adăposturilor” care pot fi folosite de bihoreni în caz de nevoie.

Țiplea a spus că în perioada 23-25 februarie a dispus verificarea adăposturilor civile (anume amenajate la subsolul clădirilor publice și blocurilor de locuințe), concluzia fiind că „din 99 de adăposturi verificate, 96 sunt operaționale, deci se pot folosi”.

De asemenea, reprezentantul Guvernului a precizat că, deși în urmă cu 20 de ani a fost schimbată legislația privind verificarea adăposturilor, așa încât doar cele civile puteau face obiectul unor controale, „lucrăm la o circulară către primării pentru a crește capacitatea adăposturilor și vom inventaria inclusiv adăposturile private”.

Țiplea nu a specificat, însă, câte persoane pot găsi refugiu în adăposturile din județ.

„Dispecerat” de criză

Prefectul a arătat că pe 26 februarie a ordonat și constituirea unui Comitet Județean pentru Coordonarea și Conducerea Intervenției în criza refugiaților, după modelul CJCCI-ului care a funcționat pe perioada pandemiei, spunând că reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Poliției și Bihor, Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră, DGASPC Bihor și Direcției de Asistență Socială Oradea răspund la patru numere de telefon pentru a centraliza, pe de o parte, ofertele de ajutorare a refugiaților făcute de cetățeni și firme, iar pe de alta necesitățile refugiaților.

Numerele respective sunt: 0259.412.129; 0259.467.909; 0734.223.127 și 0734.223.125.

În ce privește capacitatea de cazare a refugiaților, Țiplea a spus că în prezent aceasta este de „1.200 de locuri în sistemul privat și de 400 în zona publică, în total aproximativ 1.600 locuri”, dar „dacă ar fi un caz de forță majoră am putea s-o dublăm”.

„În fiecare noapte rămân aproximativ 1.000 în Bihor, dar majoritatea sunt în tranzit, vor să plece mai departe spre Vest”, a mai spus prefectul. El a completat că din 27 februarie până joi, prin punctele de trecere a frontierei din raza ITPF Oradea (județele Bihor și Arad) au trecut granița româno-ungară 123.000 refugiați, marea majoritate, „peste 80.000”, prin Borș I și Borș II.

În context, Țiplea a precizat și că în spitalele din Bihor sunt pregătite „42 de paturi pentru răniții din Ucraina”, dar până acum nu au existat solicitări pentru ele.

Cât cheltuiește statul

Totodată, reprezentantul Guvernului a spus că zilnic sunt centralizate din fiecare comună și oraș al județului cheltuielile făcute de administrațiile locale și alte instituții pentru cazarea și hrănirea refugiaților. Sumele alocate, a amintit Țiplea, sunt de 20 lei/zi pentru hrană, 100 lei/zi pentru cazarea în spațiile private, respectiv 50 lei/zi pentru cea în spațiile publice, limita maximă fiind de 230 lei/zi pentru cazarea în camere de hotel a doi sau mai multor refugiați (familii).

Deocamdată, a subliniat prefectul, „tot ce se cazează este cu titlu gratuit”, dar pentru că nu există perspectiva încetării războiului într-un orizont de timp predictibil, autoritățile au luat în calcul și criteriile după care vor fi selectate hotelurile care să preia refugiați după ce spațiile puse la dispoziție de privați se vor umple. Concret, ucrainenii vor fi cazați întâi în unitățile care practică prețurile cele mai mici, și abia dacă și capacitatea maximă a acestora va fi atinsă vor fi acceptate și oferte mai scumpe.

În final, prefectul a mulțumit bihorenilor care și-au oferit ajutorul și a apreciat că între societatea civilă și instituții există, în această criză, „un parteneriat foarte bun”.