Ce facem cu hainele?

Oficialii europeni vorbesc tot mai des despre economia circulară, adică prelungirea vieții oricărui produs și reducerea la minimum a deșeurilor. Nu-i de mirare: omenirea lasă în urma ei gropi de gunoaie tot mai mari.

O provocare pentru economia circulară este industria textilelor, cu „fast fashion” - adică producția rapidă de piese de vestimentație în tendințele modei și la prețuri accesibile pentru cumpărători - în plină glorie.

Datele statistice ale Agenției Europene a Mediului arată că, pe continent, consumul de textile este a patra cauză ca mărime ce pune presiune asupra mediului înconjurător, după locuințe, alimente și mobilitate. Fie pentru că nu sunt de calitate sau au ieșit din tendințe, hainele se transformă prea repede în gunoi, și nu există nici soluții convenabile pentru reciclarea lor, nici obligații ferme.

Într-un singur an (2019), Europa a exportat 1,7 milioane de tone de textile uzate, iar jumătate din această cantitate a ajuns în țări din Africa, dar fără ca toate hainele trimise acolo să fie refolosite. Realitatea este că Europa „îmbracă” cu mizerii societățile mai sărace.

Până acum, singura măsură clară luată de UE a fost să introducă, din 2025, obligația colectării separate a deșeurilor textile. Ce se va întâmpla cu ele, odată colectate, este greu de spus, dat fiind că pe tot continentul sunt puține fabrici specializate în reciclarea lor.

În schimb, UE ar vrea să convingă europenii să renunțe la moda consumului. În Parlamentul European se dezbate strategia Uniunii privind produsele textile, care își propune ca, până în 2030, să combată efectele „fast fashion”, prin scheme de răspundere extinsă a producătorilor. Un efect preconizat este ca în următorii ani să prospere moda textilelor second-hand, tot mai multe branduri faimoase asigurând în magazinele lor spații dedicate acestor produse vestimentare.

Mai rămâne să înțeleagă și consumatorii că haina nu îl face pe om, dar în schimb face Pământul să fie plin de gunoaie ce puteau fi evitate.