Judecătorul Antik Levente (foto) de la Curtea de Apel Oradea, soţia acestuia, Cristina Antik, fostul vicepreşedinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, şi avocatul său, Răzvan Doseanu, au fost interceptaţi şi filaţi vreme de 60 de zile într-un dosar penal al procurorilor DNA, închis acum pe motiv că "faptele nu există". Interesant e că dosarul a fost ţinut deschis pe perioada în care Kiss a fost judecat pentru corupţie, inclusiv de "colegul de filaj" Antik.
Informaţiile şocante au ieşit la iveală după ce "subiecţii" măsurilor de supraveghere tehnică au primit, vineri, o comunicare din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnată de procurorul Sorin Eugen Iasinovschi de la Secţia pentru Investigare a infracţiunilor din Justiţie, având ataşată o ordonanţă de clasare a dosarului în care s-au efectuat procedurile.
"Acte de corupţie"
Potrivit documentului, cercetările în caz au fost declanşate ca urmare a unei sesizări din oficiu, pe 4 februarie 2016, pentru suspiciuni de corupţie.
În cazul lui Antik, a fost vorba despre bănuieli de luare de mită şi spălare de bani. Soţia magistratului a fost suspectată de complicitate la luare de mită şi spălarea banilor, în timp ce lui Kiss i se imputa dare de mită şi spălarea banilor, iar avocatului său, Răzvan Doseanu, complicitate la dare de mită şi spălarea banilor.
Acuzaţia vizează perioada iunie 2015, când Kiss era încă în anchetă, pus sub control judiciar şi interdicţia de a profesa, în dosarul DNA Oradea care îi mai are protagonişti pe patronul grupului Selina, Beniamin Rus, şi afaceristul ungur de origine română Bojtor Vilmos, toţi acuzaţi de corupţie.
Potrivit ordonanţei DNA, în iunie 2015, magistratul Curţii de Apel Oradea ar fi primit suma de 50.000 euro pentru a admite contestaţia pe care a formulat-o Kiss împotriva măsurii controlului judiciar, bani care i-ar fi fost remişi prin intermediul soţiei, de către avocatul fostului vicepreşedinte al CJ Bihor, mita fiind disimulată în onorariul avocaţional.
Filaţi "in rem"
„Urmare a actelor de corupţie, la data de 25 iunie 2016, magistratul a admis contestaţia inculpatului Alexandru Kiss şi a înlăturat obligaţia instituită în sarcina acestuia de a nu exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată”, se precizează în document.
În aceeaşi zi de 4 februarie 2016, în care s-au sesizat din oficiu, procurorii DNA Structura Centrală au început urmărirea penală in rem şi, prin referat, au solicitat Curţii de Apel Bucureşti supravegherea tehnică pe o perioadă de 30 de zile a celor patru persoane, solicitare care a şi fost admisă.
„Instanţa a încuviinţat pentru o perioadă de 30 de zile măsuri de supraveghere tehnică, constând în interceptarea comunicaţiilor, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, pe momente operative, supravegherea audio-video, în mediul ambiental, pătrunderea în spaţiul privat pentru activarea/dezactivarea miloacelor tehnice”, măsură dispusă faţă de soţii Antik, de avocat şi de vicepreşedintele CJ Bihor. Ulterior, această măsură a fost prelungită pentru încă 30 de zile, începând cu 5 martie 2016.
Dosar ţinut deschis
Dosarul a fost declinat, un an mai târziu, la DNA Oradea, unde procurorii au dispus „amânarea informării persoanelor în privinţa cărora s-a dispus măsuri de supraveghere tehnică până la finalizarea cercetărilor” şi au lăsat deschise cercetările, fără a ajunge însă la nicio finalitate.
Dosarul a ajuns, din nou, la Bucureşti, odată cu înfiinţarea Secţiei pentru Investigare a infracţiunilor de Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pe 12 noiembrie, după analizarea actelor aflate la dosar, procurorul Sorin Eugen Iasinovschi a stabilit „cu certitudine că nu există indicii cu privire la comiterea infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală in rem ori ale altor fapte de natură penală”, motiv pentru care a şi dispus clasarea cauzei.
"Dosarul a fost regizat"
Avocatul Răzvan Doseanu, cel care a făcut publice informaţiile, a declarat că sesizarea din oficiu care a stat la baza anchetei este o însăilare de neadevăruri.
„DNA a inventat o sesizare din oficiu cu o stare de fapt 100% neadevărată. Scopul era de a obţine măsuri de supraveghere tehnice, inclusiv în spaţii private, în încercarea de a obţine ceva compromiţător în perioada măsurilor. Tot dosarul a fost regizat la DNA Oradea, însă interceptările au fost cerute de DNA central, după care dosarul a fost livrat la Oradea, celor care l-au născocit”, a declarat avocatul.
Rămâne întrebarea, spune tot el, „de ce acest dosar a stat la DNA aproape 3 ani, în situaţia în care „era evident că faptele au fost inventate, soluţia fiind clasarea pe considerentul că toate faptele imputate nu există?”.
Doseanu susţine că, după consultarea dosarului, va înainta o plângere penală pentru stabilirea persoanelor responsabile. „Eu nu am fost şantajat de DNA Oradea cu acest dosar, nu ştiu ce s-a întâmplat cu judecătorul Antik şi soţia acestuia. Oricum, urmează să înaintez o plângere penală pentru a se verifica temeiurile invocate pentru sesizarea din oficiu a DNA şi solicitarea de punere sub supraveghere, dar şi cine este responsabil pentru ţinerea în nelucrare a acestui dosar aproape trei ani”, a mai precizat avocatul.
Întrebări fără răspuns
Dosarul DNA, instrumentat pe vremea cînd serviciul Oradea era condus de procurorul Ciprian Man (foto), a stârnit deja comentarii negative în spaţiul public, contestatarii DNA acuzând o „poliţie politică în toată splendoarea”.
Site-ul Luju.ro comentează că, prin monitorizarea lui Kiss şi Doseanu, inclusiv în spaţii private, DNA a încălcat confidenţialitatea raporturilor avocat-client, putând chiar să afle strategia de apărare a lui Kiss în procesul de corupţie.
Pe de altă parte, sursa citată se întreabă dacă prin supravegherea judecătorului Antik Levente şi a soţiei acestuia, ţinută la secret şi după ce ea nu a produs niciun rezultat, nu cumva s-a încercat şantajarea magistratului, care judecă acum, în complet alături de judecătoarea Gabriela Ţarcă, apelurile înaintate de Kiss şi ceilalţi inculpaţi împotriva condamnărilor la închisoare cu executare dictate de Tribunalul Bihor. În mod normal, odată dezăluite suspciciunile de corupţie ce au planat asupra sa, Antik nu ar mai avea dreptul să se pronunţe în această speţă.
Nu trebuie omis faptul că şi decizia lui Antik din iunie 2015 - el însuşi un magistrat controversat, cu sentinţe cel puţin discutabile - de a-i ridica lui Kkiss controlul judiciar şi de a-i permite să se întoarcă la conducerea instituţiei pe care era acuzat că a păgubit-o de sume uriaşe, a stârnit reacţii negative în opinia publică. Prin urmare, sunt suficiente semne de întrebare cu privire la acest caz, la care DNA este chemat să răspundă...
.jpg "Avarie pe Calea Clujului din Oradea. Lucrările restricționează traficul")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.