Opt tablouri ce aparţin unor artişti precum Pieter Bruegel cel Tânăr şi Jacob Jordaens vor putea fi văzute la Muzeul Ţării Crişurilor în cadrul expoziţiei "Capodopere ale picturii universale din colecţia Muzeului Brukenthal la Muzeul Ţării Crişurilor" ce va fi vernisată miercuri, în 4 decembrie.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de reprezentanţii MŢC, este pentru prima dată când un muzeu din ţară (Muzeul Naţional Brukenthal) transferă, pentru o anumită perioadă de timp, o parte din patrimoniu unui alt muzeu, tot din România, în urma unui proiect numit "Axele Culturale Brukenthal".
"Expoziţia «Capodopere ale picturii universale din colecţia Muzeului Brukenthal la Muzeul Ţării Crişurilor» deschide seria de manifestări de acest gen pe care şi le-au propus să le realizeze împreună cele două muzee din Oradea şi Sibiu. Aceasta va fi urmată de alte expoziţii prin care Muzeul Brukenthal îşi va prezenta la Oradea cele mai valoroase opere de artă din patrimoniul pe care-l deţine", se arată în comunicatul de presă.
La muzeul din Oradea vor fi expuse opt tablouri din Galeria de Artă Europeană a Muzeului Brukenthal realizate de artiştii Pieter Bruegel cel Tânăr (1564-1638), Jacob Jordaens (1593-1678), David Teniers cel Tânăr (1610-1690) şi Philips Wouwerman (1619-1668). Pictorii au făcut parte din şcoala flamandă şi olandeză a secolulului al XVII-lea.
Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 4 decembrie, în incinta MŢC, de la ora 17.30. La eveniment va vorbi directorul Muzeului Naţional Brukenthal, Sabin Luca, directorul MŢC, Aurel Chiriac, şi muzeograful şi istoricul orădean Agata Chifor.
Orădenii vor putea vizita expoziţia până în 26 ianuarie 2020.
Samuel von Brukenthal, cel care dă numele muzeului din Sibiu, a fost singurul guvernator de origine săseasă al Transilvaniei (1777-1787) şi, totodată, unul dintre puţinii guvernatori din vremea Mariei Theresia pe care succesorul ei, Iosif II, i-a păstrat în funcţie, ca urmare a serviciilor sale credincioase şi a calităţilor pe care le dovedise. La eliberarea sa din funcţia de guvernator, în semn de apreciere a meritelor sale, a primit Marea Cruce a Ordinului "Sf. Ştefan".
Ultima parte a vieţii a petrecut-o departe de politică, dedicându-se colecţiilor şi administrării domeniilor sale. Pentru a preveni dispersarea colecţiilor şi a averii sale, Samuel von Brukenthal a recurs la o formă de testament puţin obişnuită în epocă în Transilvania, aceea a fideicomis-ului, instituind la 3 ianuarie 1802, un moştenitor universal în persoana baronului Johann Michael Joseph von Brukenthal.
Preţioasele sale colecţii urmau să intre în proprietatea Gimnaziului Evanghelic C.A. din Sibiu şi să devină accesibile publicului în anumite zile şi la anumite ore, iar pentru conservarea acestora s-a prevăzut acumularea unui capital de 36.000 florini, rezultaţi din lichidarea unei părţi din averea sa mobilă. Potrivit dorinţei testamentare, după stingerea liniei masculine a familiei, averea baronului Samuel von Brukenthal a revenit Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu.
Samuel von Brukenthal a murit în 1803 şi a fost înmormântat în faţa amvonului Bisericii Evanghelice din Sibiu. Muzeul Baronial Brukenthal (Baron Brukenthal’sches Museum), cum avea să se numească oficial până în 1948, a fost deschis accesului public, în data de 25 februarie 1817. La începuturi a fost organizat ca şi un muzeu privat, fiind la acea vreme primul muzeu public din Europa Centrală şi de Sud-Est. Acesta funcţionează şi în prezent, după 202 ani de la deschidere.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.