Administrația Bazinală de Apă Crișuri a amplasat o capcană de colectare a deșeurilor plutitoare pe râul Crișul Negru, în localitatea Tinca.
Sistemul acționează ca o barieră, care oprește și stochează deșeurile plutitoare de pe cursul de apă într-o cuvă cu o capacitate de 5 metri cubi.
Ancorarea sistemului se face prin piloți metalici, iar pentru dirijarea gunoaielor sunt amplasate geamanduri pe o lungime de 90 de m. Sistemul reține deșeurile din râu printr-un braț mobil și le direcționează în cuva “capcană”.
Pentru că nu consumă energie electrică și nu necesită intervenție umană pentru funcționare, sistemul funcționează neîntrerupt cu autonomie completă.
„Pe râul Crișul Negru, poluarea cu resturi plutitoare este vizibilă mai ales în perioada cu viituri, când, în mod evident, nu se poate interveni pentru a colecta deșeurile din ape. Însă acest echipament ne oferă o modalitate pasivă de colectare a plutitorilor. A fost conceput de asociația olandeză Clear Rivers și a fost testat pe râul Crișul Repede, în amonte de municipiul Oradea. Față de soluția inițial testată au fost aduse îmbunătățiri, astfel încât brațele plutitoare să reziste la ape mari”, a declarat Pásztor Sándor, director ABA Crișuri.
Pentru colectarea, depozitarea și transportul deșeurilor, sistemul mai include un container metalic cu o capacitate de 24 mc, un buldoexcavator pentru manevrarea deșeurilor, un drum de acces, prismă de anrocamente și o platformă betonată.
Investiția a costat 1,6 milioane lei, cu TVA cu tot, fiind plătită de ABA cu bani de la bugetul de stat.
În Bihor mai există sisteme similare: grătare cu autocurățare pe râul Ier, un utilaj acvatic de curățare pe acumularea Suplacu de Barcău și capcana de PET-uri de pe Crișul Repede, în amonte de Oradea.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.