Administraţia Bazinală de Apă Crişuri are în acest an doar 1,5 milioane lei pentru a continua lucrările hidrotehnice la o singură acumulare din judeţ dintre cele trei unde lucrările de construcţii, respectiv de reparaţii, au fost abandonate chiar şi de peste un deceniu.
În schimb, în ultimii 10 ani a cheltuit peste 15 milioane lei pentru a-şi moderniza 34 de cantoane, ba chiar şi pentru a mai construi încă unul, anul acesta.
Pentru baraje, de la bugetul de stat
Informaţiile au fost furnizate de ABA Crişuri în urma unei solicitări a BIHOREANULUI, făcute încă înaintea dezvăluirii că instituţia a construit, sub aparenţa unui canton oricum inutil, o adevărată pensiune pe malul lacului din Şişterea, loc favorit de pescuit şi agrement al directorului Pásztor Sándor.
Conform documentului ABA, acumularea de la Poiana (comuna Criştioru de Jos), a cărei construire a fost aprobată în 2011, este realizată în prezent în proporţie de numai 50%. "Anul acesta nu este asigurat buget de stat pentru continuarea lucrărilor, întrucât s-a impus reactualizarea studiului de fezabilitate, pentru care s-a alocat un buget de 200.000 lei", se arată în răspunsul semnat de directorul Pásztor.
În ce priveşte acumularea de la Corbeşti (comuna Ceica), a cărei construire a fost aprobată în 2012, dar la care lucrările au fost oprite în 2015, ABA Crişuri arată că "lucrările au fost realizate în procent de 70%", iar "anul acesta de la bugetul de stat s-au alocat 1,5 milioane lei pentru continuarea lucrărilor".
În fine, cu referire la acumularea de la Leşu (comuna Bulz), golită în 2015 pentru că barajul avea fisuri, "lucrările au fost realizate în procent de 20% din bugetul de stat, iar pentru continuarea acestora s-a propus şi s-a aprobat spre finanţare din PNRR, precum şi din fonduri de la Banca Mondială", a transmis ABA Crişuri.
Pentru cantoane, din bugetul propriu
Pe de altă parte, tot la solicitarea BIHOREANULUI, ABA Crişuri arată că din 2012 (anul când a preluat lacurile din Bihor din patrimoniul sucursalei locale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare) şi până în acest an, a cheltuit "din surse" proprii peste 15 milioane lei pentru "lucrări de reparaţii şi întreţinere la 34 de cantoane şi construirea unui canton", mai exact 15,087 milioane lei.
ABA a ţinut să sublinieze că suma reprezintă numai 1% din bugetele de care a dispus în aceşti zece ani. Doar că, în lipsa investiţiilor hidrotehnice cu adevărat necesare, e uşor de presupus pe ce a mers grosul bugetelor - în principal pe plata sutelor de angajaţi care populează statele de plată ale instituţiei, recrutaţi pe criterii îndoielnice şi cu sarcini de lucru şi performanţe la fel de îndoielnice.
De asemenea, în aceeaşi perioadă instituţia a reabilitat alte patru cantoane cu fonduri europene nerambursabile, în valoare totală de 2,557 milioane lei.
De dragul ştabilor
BIHOREANUL a dezvăluit recent că în ultimul an ABA Crişuri a construit un aşa-zis canton (foto jos) pe malul lacului Popii din Şişterea, unde în primăvara anului 2020, în plină pandemie, actualul director, pe atunci preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, era prins la pescuit, încălcând Ordonanţa Militară nr. 3.
De menţionat că realizarea cantonului a fost decisă în ciuda faptului că lacul a fost închiriat, de peste zece ani, unei firme aparţinând unui fost viceprimar UDMR al comunei Cetariu, contra sumei de 10.587,37 lei/an, iar lucrările au fost fragmentate astfel încât să poată fi acordate direct unei "firme de casă".
În ultimii ani, BIHOREANUL a scris de mai multe ori, fără să fi stârnit curiozitatea procurorilor, despre felul în care ABA Crişuri risipeşte banii publici pentru a moderniza şi construi clădiri în loc să-i aloce pentru finalizarea ori repararea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi de stocare a apelor pentru perioade secetoase.
Un exemplu flagrant este construirea la Moneasa, în judeţul Arad, a unei vile "mascate" drept canton pentru supravegherea unei acumulări care, însă, nu s-a mai făcut, astfel că imobilul e folosit doar de ştabii din instituţie.
Un alt hogeac de lux a fost amenajat în Băile Felix, cu peste 4 milioane lei, un hotel, sub denumirea de "Centru regional de perfecţionare". Perfecţionare mai degrabă în chiolhanuri, căci în lucrări hidrotehnice, după cum se vede, nu se pune problema...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.