Bihorenii sunt invitați, în prima sâmbătă din octombrie, să străbată un traseu memorial-tematic dedicat partizanilor din gruparea Șușman, moți oponenți ai regimului comunist.
Inaugurarea Căii Partizanilor este programată pentru 5 octombrie, începând cu ora 10, când doritorii vor putea străbate traseul, cu pornire de la Troița Grupului „Șușman”, în județul Cluj (DJ Răchițele-Doda Pilii, în amonte de Valea Firei).
Ulterior, de la ora 13.30, va avea loc o slujbă religioasă, iar de la ora 15 un prânz al partizanilor.
„La eveniment vor participa Înaltpresfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului și Alteța Sa Regală Principesa Sofia. Amintim că în 18 decembrie 1925, Teodor Șușman, liderul de mai târziu al grupului de partizani de la Răchițele, era primit în audiență, ca reprezentant al moților, de Regele Ferdinand al României, străbunicul Principesei Sofia. După acea întâlnire, mult mediatizată în epocă, satele din Apuseni aveau să fie împroprietărite cu păduri și pășuni”, au transmis organizatorii.
Drumeție în istoria locală
Traseul are o formă de circuit, o lungime de 10 kilometri și nouă popasuri în tot atâtea zone importante pentru istoria grupului Șușman, trecând prin locuri unde s-a luptat și s-a murit cu arma în mână, și intersectând, deopotrivă, peisaje și fenomene carstice spectaculoase.
„Prin cuvinte și imagini, Calea Partizanilor readuce epopeea Grupului „Șușman” acolo unde ea s-a petrecut: prin pădurile, văile, poienile și peșterile Apusenilor. Într-un fel, Calea Partizanilor este o drumeție pe cărările unui fragment de istorie locală – tumultoasă, tragică, traumatizantă – care va mărturisi celor care o vor parcurge despre importanța memoriei ca unul dintre fundamentele identității și ale libertății”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.
Calea Partizanilor are și un suport digital: hartă GPS interactivă și ilustrări audio aferente fiecărui popas, realizate de regizorul Nicolae Mărgineanu și de actrița Maria Ploae.
Coliba partizanilor
Complementar traseului, evocarea rezistenței anticomuniste este realizată prin reconstituirea unui adăpost montan, cel folosit de membrii ai Grupului „Șușman” în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952 și care a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Acum, coliba partizanilor este refăcută în același spațiu al memoriei care găzduiește mormântul lui Teodor Șușman și Troița comemorativă.
Calea memorial-turistică a fost realizată de urmașii martiricei familii Șușman (Constantin și Carmen Șușman) și de Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni, Fundația „Corneliu Coposu”, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Asociația Voluntarilor din Ciucea. Proiectul a beneficiat de susținerea financiară a Consiliului Județean Cluj și a mai multor donatori.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.