URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
10 Noiembrie 2009, 05:11

Bani din neîncredere

Bani din neîncredere SUB LUPĂ. Orice afacerist poate ajunge pus sub lupă de detectivii particulari atunci când cineva vrea să îi testeze credibilitatea
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Din primăvară, aproape fiecare zi a fost invadată cu informaţii despre firme care au intrat în insolvenţă sau care şi-au fentat partenerii de afaceri şi clienţii, punând totul sub lacăt şi lăsându-i cu ochii în soare.

În acest context, prudenţa şi rezervele în privinţa partenerilor de afaceri, mai ales a celor noi, par lucruri fireşti. Pentru a-şi face un tablou real, firmele apelează tot mai des la serviciile agenţiilor de detectivi particulari. Cine altcineva ar putea afla mai bine decât ei secretele? 

Cazuri de tot felul

14 Mihu.jpgÎn 2005, Nicolae Mihu (foto), fost comisar la Direcţia Poliţiei de Frontieră Oradea, a înfiinţat agenţia de detectivi particulari DetectUno, unde în prezent are o echipă formată din 10 detectivi. "Am căutat părinţii unor copii abandonaţi la naştere, am verificat copii mutaţi la oraş şi scăpaţi de sub supraveghere, am luat şi cazuri de adulter, însă prefer investigaţiile economice, datorită complexităţii lor", spune Mihu. "Oricum, de când e criză, aceste investigaţii au fost şi cele mai cerute", adaugă el, justificând situaţia prin grija sporită a investitorilor faţă de afacerile lor în acest climat nesigur.

Verificarea prin intermediul agenţiilor de detectivi a bonităţii potenţialilor parteneri s-a "născut" printre companiile mari din SUA. "În Oradea, primele investigaţii economice le-au cerut companiile străine, dar de ceva vreme şi cele româneşti au adoptat această modă", spune managerul, care este totodată şi reprezentantul judeţean al Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România.

Nu scapă nimic!

Cele mai frecvente investigaţii economice se fac asupra posibililor parteneri, despre care companiile vor să afle, înainte de a semna ceva, care le e situaţia financiară. Primul lucru cercetat este dacă firma respectivă există cu adevărat, la sediu şi la punctele de lucru. Apoi se caută alţi clienţi de-ai firmei respective şi sunt cercetate relaţiile cu ei, pentru a afla dacă acea firmă şi-a ţepuit sau nu foştii parteneri.

Sunt investigate şi proprietăţile pe care le are firma şi asociaţii săi. "Trebuie să te asiguri că nu sunt ipotecate, astfel încât, în cazul în care se ajunge la litigii, să ai ce recupera", precizează Mihu. Nu sunt uitate nici incidentele de plată, cercetându-se dacă firma cu pricina nu a emis cumva file CEC sau bilete la ordin fără acoperire. Apoi, detectivii verifică relaţia cu statul, dacă firma are sau nu restanţe la bugetul de stat, la asigurările sociale sau la bănci.

Investigaţia e similară dacă potenţialul partener e persoană fizică. "Se verifică doar ce se poate obţine în limita legii", spune Mihu, explicând că orice detectiv licenţiat are acces la anumite baze de date, dar Legea 329/2003 reglementează exact cât poate un detectiv să cotrobăie prin ele.

Informaţii de preţ

Firmele angajează detectivi şi când vine vorba de recuperarea unor creanţe. "De exemplu, când ai de recuperat un milion de euro, ca să faci plângere la Poliţie şi să ceri sechestru, e nevoie de plata unei cauţiuni, bani pe care nu-i recuperezi dacă pierzi procesul. Sau poate omul de la care ai de luat divorţează şi devine, brusc, foarte darnic, cedând totul consoartei", explică Mihu, precizând că în aceste cazuri, detectivii oferă dovada existenţei banilor.

Un alt serviciu cu trecere este testarea angajaţilor, fără ştirea acestora. "Aceasta se referă la verificarea comportamentului angajatului în relaţiile cu clienţii, dacă e amabil, dacă e preocupat să vândă produsele sau serviciile firmei. De asemenea, se verifică dacă îşi respectă programul de lucru ori dacă nu cumva e disponibil spre complicităţi cu concurenţa".

Preţul serviciilor diferă de la caz la caz. "Investigaţia economică asupra unei firme variază între 300 şi 1.000 de euro, iar cea a unei persoane fizice între 100 şi 300 de euro", spune detectivul. Omul nu vrea să dezvăluie cât câştigă, însă recunoaşte că prosperă, chiar şi în vreme de criză, fiindcă instrumentează cel puţin şase cazuri lunar. În fond, e normal să fie aşa. Căci, aşa cum spune şi motoul agenţiei, "informaţia costă, dar lipsa ei costă şi mai mult".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON