Bacterii vechi de 5.000 de ani, descoperite în Peștera Scărișoara: o tulpină, rezistentă la antibiotice moderne

O echipă de cercetători români a descoperit, în adâncurile Peștera Scărișoara, bacterii vechi de aproximativ 5.000 de ani. O tulpină prezintă rezistență la antibiotice moderne, relevă un studiu citat de Euronews și G4Media.ro.

Potrivit cercetării, este vorba despre o tulpină de Psychrobacter SC65A.3, izolată din gheața subterană a peșterii, care s-a dovedit rezistentă la 10 antibiotice din 8 clase diferite, utilizate în prezent în practica medicală.

„Tulpina bacteriană Psychrobacter SC65A.3 izolată din Peștera de Gheață Scărișoara, în ciuda originii sale antice, prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, a declarat Cristina Purcarea, autoarea studiului și cercetătoare la Institutul de Biologie București al Academia Română, potrivit G4Media.ro.

Aflat în Munții Apuseni, comuna Gârda de Sus, județul Alba, blocul de gheață din Peștera Scărișoara este considerat cel mai mare ghețar subteran din lume și are un volum de aproximativ 100.000 de metri cubi și o vechime estimată la 13.000 de ani. Cercetătorii au forat un nucleu de gheață de 25 de metri din zona numită Sala Mare, din care au extras și analizat mai multe tulpini bacteriene, secvențiindu-le genomul.

Analizele au arătat că aceste bacterii, adaptate mediilor extrem de reci, pot supraviețui mii de ani sub gheață și au dezvoltat mecanisme naturale de rezistență antimicrobiană. 

„Antibioticele la care (cercetătorii - n.r.) au descoperit rezistență sunt utilizate pe scară largă în terapiile orale și injectabile folosite pentru tratarea mai multor infecții bacteriene grave în practica clinică, precum tuberculoza, colita și infecțiile tractului urinar (ITU)”, arată G4Media.ro.

„Studierea microbilor precum Psychrobacter SC65A.3, prelevați din depozite de gheață vechi de mii de ani din peșteri, relevă modul în care rezistența la antibiotice a evoluat în mod natural în mediu, cu mult înainte de utilizarea antibioticelor moderne”, a explicat Cristina Purcarea.

Cercetătorii subliniază că, deși rezistența la antimicrobiene este un fenomen natural, utilizarea intensivă a antibioticelor în ultimele decenii a accelerat răspândirea genelor de rezistență. În contextul schimbărilor climatice și al topirii habitatelor înghețate, înțelegerea acestor microorganisme devine tot mai importantă pentru evaluarea riscurilor viitoare asupra sănătății publice.

De-a lungul timpului, specialiștii au avertizat că Ghețarul din Peștera Scărișoara se topește accelerat din cauza efectelor schimbărilor climatice, ocazie cu care ies la iveală gunoaie aruncate în peșteră de zeci de ani.