URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 20 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
07 Iulie 2016, 07:37

Autostrada de hârtie: Reluarea lucrărilor pe tronsonul bihorean al Autostrăzii Transilvania s-a blocat în reproiectare

Autostrada de hârtie: Reluarea lucrărilor pe tronsonul bihorean al Autostrăzii Transilvania s-a blocat în reproiectare PRADĂ RUGINEI. Înainte să plece, Bechtel a realizat cea mai spectaculoasă lucrare a Autostrăzii Transilvania, viaductul de 1,7 km peste acumularea hidrotehnică din Suplacu de Barcău. Lăsate baltă din 2011, celelalte structuri sunt însă mâncate de rugină, iar de un an antreprenorii spanioli şi români încă nu au aflat ce mai pot folosi din "greaua moştenire" găsită pe şantier
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Câţi români mai ştiu că Autostrada Transilvania trebuia deschisă, toată, acum patru ani? Câţi bihoreni îşi amintesc că tronsonul Borş-Suplacu de Barcău, abandonat cu un cincinal în urmă, trebuia reluat acum trei ani? Dar că antreprenorii aduşi anul trecut în locul Bechtel ar fi trebuit să termine şantierul, cel mai târziu, la anul?

BIHOREANUL a aflat că, în ciuda amăgirilor servite de politicieni, pe lotul din Bihor nu se va putea circula nici în 2017. Motivul? Constructorii nu au un proiect aprobat pentru reluarea lucrărilor, aşa că acestea există deocamdată doar pe hârtii fără valoare!

Hai cu legătura

Bihorenii de rând, oamenii de afaceri şi politicienii din judeţ au făcut în ultimii ani o grămadă de petiţii pentru reluarea lucrărilor pe secţiunea 3C a Autostrăzii Transilvania, între Borş şi Suplacu de Barcău.

Din 2012 - anul când şoseaua începută în 2004 trebuia să fie gata până la Braşov - UDMR i-a mobilizat pe primarii celor 11 comune de pe traseul bihorean să strângă semnături în acest scop, iar PNL pe preşedinţii Consiliilor Judeţene din Regiunea de Nord-Vest (Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud) să trimită un memoriu fostului premier Victor Ponta, la fel cum a făcut şi Federaţia Patronilor Bihoreni.

Anul acesta, ministrul maghiar al Transporturilor a venit la Oradea să anunţe că vecinii îşi pun experienţa la dispoziţia autorităţilor române, avertizând că la primăvară coridorul pan-european dinspre Viena va ajunge la Borş, iar cine nu va fi legat la el va pierde investitori. Şi, totuşi, şantierul a rămas un imens buruieniş, iar lucrările executate se degradează continuu.

Cu regim special

Pentru aprobarea contractului Autostrăzii, despre care nici acum nu se ştie cine l-a negociat, în 2003 Parlamentul a emis o lege specială ce consfinţea angajarea firmei americane Bechtel. În 2004, când au început lucrările, Guvernul Năstase a comunicat doar informaţii generale: că Autostrada va avea 415 km, două benzi pe sens, 450 poduri, podeţe şi pasaje, şi 19 noduri.

Şantierul a fost împărţit în 8 secţiuni - 1A Braşov-Făgăraş (48,81 km), 1B Făgăraş-Sighişoara (53,37 km), 1C Sighişoara-Ogra (58 km), 2A Ogra-Câmpia Turzii (37,19 km), 2B Câmpia Turzii-Cluj (52,55 km), 3A Cluj-Mihăileşti (25,5 km), 3B Mihăileşti-Suplacu de Barcău (75,48 km) şi 3C Suplac-Borş (64,5 km) - dar până în primăvara lui 2011 s-a lucrat doar 2B şi 3C, singura porţiune finalizată fiind în 2009 "centura" de 52 km a Clujului (Gilău-Turda).

Statul a achitat lucrările cu întârzieri mari, plătind în total, cu penalităţi, 1,6 miliarde euro, aşa încât în 2011 ministrul Anca Boagiu (PDL) a încercat şi obţinut reducerea contractului. Nu valoric, ci cantitativ: Bechtel a renunţat la cele 6 tronsoane de care nu se atinsese, acceptând ca până în decembrie 2013 să termine secţiunile 2B Turda-Câmpia Turzii şi 3C Borş-Suplac.

Alţii la rând

Dan Şova, fost ministru al transporturilorÎn martie 2013, la doi ani după oprirea lucrărilor, Guvernul Ponta a mutat CNADNR de la Transporturi la Ministerul Marilor Proiecte, al cărui şef, Dan Şova (foto), a reziliat contractul, invocând lipsa fondurilor. Decisă la fel de netransparent ca semnarea contractului, rezilierea era scandaloasă: statul a plătit Bechtel 38 milioane euro ca să plece, dar a menţinut aceeaşi sursă de finanţare pentru continuarea ulterioară a lucrărilor. În plus, în condiţiile în care Şova a declarat pierdut contractul iniţial, din partea CNADNR a negociat rezilierea un fost asociat al său, avocatul Adrian Raţiu, iar din partea Bechtel propria mamă, Ana Diculescu Şova.

Un an nu s-a mai întâmplat nimic. În mai 2014, venit la Oradea în campanie, premierul Victor Ponta a promis că lucrările vor fi reluate "în toamnă". Tot atunci, Şova şi şeful CNADNR, Narcis Neaga au anunţat licitarea reluării lucrărilor, aşa încât cei 60,25 km să fie daţi în folosinţă "până în 2016".

Vin spaniolii

Narcis NeagaCă a fost doar amăgire o demonstra faptul că abia după încă un an CNADNR a găsit noi antreprenori: în 2015, Narcis Neaga (foto) semna un contract cu asocierea a două companii spaniole, Isolux Corsan şi Corsan Corviam, cu trei SRL-uri româneşti, Consinit, Road Consulting&Design şi Via Design, care pentru 701 milioane lei plus TVA ar fi terminat lucrările în 24 luni, adică în iulie 2017.

Şeful CNADNR se lăuda că a scăzut preţul la aproape jumătate. "La rezilierea vechiului contract, preţul per kilometru, pe ce urma să se mai execute, era de 4,33 milioane euro fără TVA. În urma licitaţiei, preţul mediu pe noul contract este de 2,6 milioane euro şi include spaţii de servicii şi servicii IT&C", zicea Neaga, susţinând că "singura problemă" era actualizarea acordului de mediu".

Asociere cu neînţelegeri

Luni întregi, publicul a fost lăsat să creadă că doar această formalitate putea întârzia reluarea lucrărilor, dar în octombrie 2015 CNADNR a aruncat altă bombă, anunţând că firmele hispano-române nu se înţeleg între ele şi n-au făcut hârtiile premergătoare. "Problema Asocierii nu a fost rezolvată până în prezent deşi CNADNR a solicitat Antreprenorului în nenumărate rânduri să prezinte soluţia unanim stabilită de toţi membrii asocierii în ce priveşte neînţelegerile apărute între membrii asocierii".

Conform Companiei, asocierea făcuse o "declaraţie de proiectare" pe care CNADNR i-a cerut de două ori s-o revizuiască, documentul nefiind aprobat pentru că "o serie de soluţii propuse nu respectă Caietul de Sarcini". Pe scurt, nu era finalizat nici proiectul tehnic, nici documentaţia în baza căreia trebuia obţinută autorizaţia de construire. Cât despre înnoirea acordului de mediu, Compania preciza că aceasta trebuie făcută "în paralel cu proiectarea" şi că a angajat o firmă care să pregătească actele.

În analiză

Demis în decembrie pentru că autostrada Sibiu-Sălişte, pe care a inaugurat-o forţat în campania prezidenţială a lui Ponta din 2014, s-a surpat, Neaga n-a mai apucat să răspundă de ce şantierul Borş-Suplac bătea pasul tot pe loc.

Cătălin Homor, şef CNADNRExplicaţia i-a dat-o BIHOREANULUI actualul şef al CNADNR, Cătălin Homor (foto), care miercurea trecută, când a vizitat DN76 împreună cu ministrul Transporturilor Dan Costescu (între timp demisionar - nr), a dezvăluit că la învestire a găsit lucrurile "în moarte clinică". Homor a arătat că asocierea hispano-română a predat proiectul revizuit abia pe 10 iunie, el urmând să fie analizat în Comisia Tehnico-Economică miercurea aceasta, în paralel trebuind actualizate acordul de mediu şi autorizaţia de construcţie, aşa că termenul de finalizare va fi de 24 luni după reînceperea propriu-zisă a lucrărilor, adică cel mai devreme în 2018. Cauzele întârzierilor? Între timp au apărut noi norme de proiectare, iar pe şantier "au apărut contaminări", adică degradări ale structurilor realizate în cei 12 ani.

Cât de grave sunt acestea, dacă în privinţa lor au existat neînţelegeri între firmele spaniole şi române şi dacă acestea ştiu, măcar acum, cum să depăşească dificultăţile provocate de uzura şantierului, BIHOREANUL a încercat să afle de la reprezentanţii asocierii. Directorul de calitate Dorin Giurgiu a declinat însă orice explicaţie, motivând că "în prezent nu putem comunica nimic public", iar managerul de proiect, Nicolas de Gratia, a plecat... în vacanţă, acasă. Tocmai acum, când CNADNR va decide soarta proiectului.

Mai târziu, mai scump

În 2013, la rezilierea contractului Bechtel, deputatul Cseke Attila critica decizia argumentând că stadiul lucrărilor executate era de 50,12%, iar pentru finalizarea lor erau necesare circa 200 milioane euro, şi tot atunci BIHOREANUL avertiza că înlocuirea antreprenorului va întârzia finalizarea lucrărilor la un preţ şi mai mare. Motivul? Tocmai uzura şantierului şi, ca atare, nevoia de a reproiecta totul.

"Lăsate atâţi ani sub intemperii, armăturile structurilor executate şi materialele depozitate în aer liber au ruginit. Acum trebuie stabilit dacă mai pot fi folosite sau, dimpotrivă, noul antreprenor trebuie să spargă betoanele pentru a le înlocui cu altele, care să facă priză la turnările ce vor urma", explică un specialist implicat în supravegherea proiectului. Potrivit acestuia, statul şi-a majorat paguba, pentru că în 2013 a comandat o expertiză care să stabilească ce anume mai poate fi folosit şi ce trebuie refăcut, dar lucrarea este prea generală, neindicând soluţiile punctual pentru fiecare structură.

Cert e că, adăugate la cele 701 milioane lei oferite noilor constructori (155,77 milioane euro), despăgubirea de 38 milioane euro dată Bechtel, onorariul achitat autorilor expertizei, dar şi consultanţilor de mediu (sume necunoscute) duc cheltuielile fix spre suma de 200 milioane euro, cât ar fi costat continuarea tronsonului de constructorul iniţial. În plus, la toate acestea se adaugă şi pierderea, greu de cuantificat, cauzată de faptul că economia bihoreană şi a întregii ţări suferă din greu din pricina traficului "târâş-grăpiş", pe drumurile naţionale ce taie oraş după oraş, comună după comună...


ÎN BIHOR, BA!
Pentru alţii mumă

În timp ce şantierul Borş-Suplac a rămas "paralizat", în 2014 Guvernul a aprobat efectuarea de studii pentru proiecte de autostrăzi mai mult sau mai puţin fantasmagorice, gen Alexandria-Bucureşti, Calafat-Craiova-Piteşti, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Ploieşti-Galaţi, Braşov-Iaşi-Ungheni, Piatra Neamţ-Roman. În acelaşi an, ministrul Ioan Rus programa noi şantiere între Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj şi Gilău-Nădăşelu, efectiv fiind finanţate lucrări pe loturile 2,3 şi 4 ale A1 Lugoj-Deva, pe loturile 1, 2, 3 şi 4 ale A10 Sebeş-Turda, iar din Autostrada Transilvania, A3, fiind alocate fonduri doar pentru Gilău-Nădăşelu (8,7 km).

În 2015, Guvernul a plătit, de asemenea, exproprieri pe secţiunea 1C a Autostrăzii Transilvania, între Ogra-Târgu Mureş, şi a deschis încă un şantier, între Câmpia Turzii-Ogra.

Pentru bihoreni, singura veste bună din partea Guvernului, Ministerului Transporturilor şi CNADNR a fost în 2013-2014 includerea în Master Planul General de Transport a proiectului inelului de centură metropolitan al Oradiei, cu două benzi pe sens, din apropierea giraţiei de pe Calea Sîntandreiului până în Biharia, unde va fi nodul de acces la tronsonul 3C al autostrăzii. Numai să fie la ce asigura accesul... 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Bolojan e de vina
Trebuia sa se implice.
Postat 07 Iulie 2016, 12:07 de gigi1
@GORDON - corect!!!
si Dragnea se vrea premier...vai de tara asta cu ce s-a pricopsit...ciuma rosie!!!
Postat 07 Iulie 2016, 08:30 de TC
PSD
HOTIE ,PROSTIE si SARACIE !
Postat 07 Iulie 2016, 08:21 de GORON
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON