Are vreun impact programul „Masa caldă în școli”? În Bihor, din 4 școli, una nu a reușit să le dea hrană elevilor

Un raport al Ministerului Educației privind implementarea programului-pilot „Masă caldă în școli” în anul școlar 2021-2022 arată că, din cele patru școli din Bihor care aveau bani asigurați pentru hrana elevilor, una nu a reușit să profite de ocazie, din cauza licitației organizate târziu.

Este vorba de Școala Gimnazială „Puiu Sever” din comuna Ineu, unde, potrivit raportului Ministerului, „nu s-a implementat programul în anul școlar 2021-2022, deoarece licitația organizată de Primăria comunei Ineu a fost contestată și nu s-a mai putut încadra în termenele prevăzute”.

Astfel, Bihorul se numără printre cele 9 județe din țară unde programul a fost implementat parțial. În celelalte trei școli incluse în program -  Liceul Tehnologic Felix, Colegiul Tehnic Ioan Ciordaş și Şcoala Gimnazială nr. 1 Ciumeghiu – au primit o masă caldă sau un pachet alimentar 937 de elevi.

Raportul Ministerului Educației mai arată că 79% dintre elevii de clase primare și-au îmbunătățit prezența la școală, adică au avut un număr mai mic de absențe decât în semestrul precedent analizei. Printre elevii de gimnaziu, procentul a ajuns la 73%.

Raportul complet al Ministerului:

Ce impact a avut?

Documentul este, totuși, destul de superficial, lucru semnalat și de senatorul PNL de Bihor, Adrian Hatos, care, printr-un comunicat de presă transmis joi, a anunțat că i-a cerut ministrului Educației Ligia Deca să ofere informații despre impactul programului.

„Nu există date consistente referitoare la evaluarea programului „Masă caldă în școli” astfel încât să se poată trage concluzii privind impactul acestuia asupra indicatorilor de rezultat - participare școlară, promovare, acumulări cognitive”, a transmis Hatos, arătând că raportul cuprinde mai degrabă informații de proces, precum realizarea achizițiilor, livrarea către elevi a pachetelor alimentare, resursele umane și a plăților, nu și de impact.

Senatorul orădean vrea să știe dacă prin acest program a fost modificată rata absenteismului, a abandonului școlar și dacă elevii și-au îmbunătățit cunoștințele și competențele ori dacă starea de sănătate sau bunăstarea subiectivă a cunoscut ameliorări. Senatorul liberal nu contestă existența unor posibile rezultate pozitive ale programului, dar subliniază necesitatea unei evaluări riguroase ale rezultatelor acestuia, evaluare care ar servi la extinderea și eficientizarea sa.

Evaluări „lacunare”

„Dorim să știm dacă MEN are în intenție realizarea unei evaluări serioase, corespunzătoare standardelor actuale în domeniu, a impactului programului «Masă caldă în școli» și a altor programe de acest tip? Pe de altă parte, rog să ni se comunice în scris care sunt planurile MEN pentru a institui practici și proceduri de evaluare corectă a diverselor programe și proiecte pe carele  implementează, astfel încât să avem date solide privind eficacitatea și eficiența acestora?”, sunt două dintre întrebările senatorului orădean.

În opinia senatorului Adrian Hatos, evaluările Ministerului Educației „sunt lacunare și par a se baza pe estimări greu de verificat și nesistematice, realizate de personalul din teren cu privire la evoluția absenteismului pe un mecanism de tip «înainte-după»”.

Parlamentarul i-a și sugerat lui Deca să folosească proceduri și analize statistice adecvate promovate într-un ghid simplu făcut de Banca Mondială.

Același parlamentar a mai adresat și o altă întrebare aceluiași ministru, Hatos cerând să afle cum vor fi plătiți angajații inspectoratelor şcolare cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR.