Regele Ladislau a pus baza oraşului Oradea, iar fiica sa, Paraschiva, a devenit sfântă bizantină, apreciată în religia ortodoxă a românilor.
Numeroşi reprezentanţi ai comunităţii maghiare au meritul promovării stilului arhitectural cu care Oradea a ajuns capitală Art Nouveau. Maghiar a fost şi primarul Rimler Károly, pe vremea căruia în oraş a fost introdus iluminatul electric, s-au făcut reţele de canalizare şi s-au adus primele tramvaie. Tot el a fost cel care a predat cheia oraşului generalului Traian Moşoiu, primindu-i oştenii cu pâine şi cu sare, şi colaborând ulterior cu noua administraţie românească. Acestea sunt adevăruri istorice.
Acum, în acelaşi oraş, care se declară multicultural şi multiconfesional, edilii români ignoră, de peste două luni, să dea măcar un răspuns la solicitările comunităţii maghiare, care îl vrea pe Regele Ladislau, undeva la umbra lui Ferdinand, într-o margine a Pieţei Unirii. Şi asta chiar dacă, prin tăcerea lor, reprezentanţii municipalităţii încalcă flagrant legea...
Pentru Ladislau
Dorinţa minorităţii maghiare de a avea o statuie ecvestră a Regelui Ladislau în Piaţa Unirii a fost notificată Primăriei în luna aprilie de către preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Csomortányi István (foto). Demersul, dublat ulterior de o petiţie semnată de reprezentanţii bisericilor maghiare şi 40 de organizaţii civice, inclusiv UDMR, a ajuns în atenţia publică abia pe 17 mai, fiind dezvăluit de liderul PPMT într-o conferinţă de presă în care a arătat că, în urma unui sondaj, 90% dintre orădenii maghiari l-ar vrea şi pe Sfântul Ladislau în Piaţa Unirii.
Statuia, potrivit semnatarilor, ar putea fi amplasată în triunghiul dintre Biserica Sfântul Ladislau, Primărie şi Criş, unde din punct de vedere urbanistic nu ar intra în conflict şi nici nu ar afecta unitatea celorlalte statui, ci ar fi o reconciliere simbolică româno-maghiară. În plus, reprezentanţii PPMT s-au oferit să strângă fonduri pentru realizarea proiectului, apreciind costurile la o sumă de până la 300.000 euro.
"Dorim şi noi un simbol al prezenţei comunităţii maghiare în oraş, tot aşa, în Piaţa Unirii. Noi cerem o singură statuie şi credem că nu poate să reprezinte o problemă nici persoana pentru care dorim statuia. Este un act de normalitate ca întemeietorul oraşului să aibă un simbol în centrul oraşului", a spus Csomortányi.
"Simboluri ale puterii"
O zi mai târziu, printr-un comunicat publicat în limba maghiară pe pagina de Facebook a UDMR Bihor, şi liderii acestei formaţiuni apreciau că solicitarea "este legitimă", fiind un demers pe care "toţi maghiarii, toţi orădenii de bună credinţă au datoria să-l susţină", pentru că "statuia întemeietorului oraşului, a Sfântului Rege Ladislau, trebuie să primească loc în piaţa centrală".
Semnatarii - preşedintele organizaţiei Oradea a UDMR, Meleg Vilmos, şi preşedintele executiv, Botházy Nándor - îi reproşau primarului Ilie Bolojan că a mobilat piaţa centrală cu statuile Regelui Ferdinand şi ale episcopilor greco-catolic Radu Demetriu şi respectiv ortodox, Roman Ciorogariu, simboluri ale majorităţii româneşti, în condiţiile în care "imaginea oraşului trebuie să se dezvolte păstrând raportul etnic", adică promovând şi valori ale minorităţilor. "În secolul 21, Piaţa Unirii nu ar trebui să fie un loc doar pentru simboluri ale puterii", au scris cei doi.
Consilier de formă
Pe de altă parte, pentru a da greutate cererii, PPMT a organizat două proteste în Piaţa Unirii, primul pe 28 mai, cu aproximativ 100 de participanţi, iar următorul marţea trecută, cu aproape 150 protagonişti, inclusiv reprezentanţi ai UDMR şi preoţi reformaţi, romano-catolici şi unitarieni. Uniţi într-un lanţ uman, oamenii s-au rugat şi au cântat Imnul Ungariei, despre care unul dintre prelaţi a spus că este cea mai importantă "rugă" a lor după "Tatăl Nostru".
La ambele mitinguri a participat şi Zatykó Gyula (foto), consilier, culmea, al lui Ilie Bolojan, care, deşi prezentat de primar ca fiind responsabil pentru problemele minorităţilor, nu le-a putut oferi un răspuns conaţionalilor săi. "Tot la două săptămâni discut această problemă cu domnul Bolojan, însă deocamdată nu am primit niciun răspuns", a recunoscut el, ulterior, pentru BIHOREANUL.
Primăria tace
Zatykó n-a putut oferi relaţii nici despre soarta petiţiilor înaintate Primăriei pe tema statuii, deşi de la data înregistrării lor au trecut mai bine de două luni, iar potrivit OG 27/2001 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, instituţiile publice au obligaţia să comunice răspunsurile în termen de 30 de zile. "Eu nu pot să intervin în circuitul unor astfel de documente. Ştiu că trebuiau să ajungă la Direcţia Juridică", spune consilierul edilului. Dar, la Direcţie, nu pare să ştie nimeni despre solicitări.
Căutat de BIHOREANUL, primarul Ilie Bolojan nu a fost de găsit, iar viceprimarul Florin Birta (foto) a spus doar că "vom lua în discuţie această problemă în săptămâna care urmează".
Ladislau, nu Rimler
Cert e că, deşi ar putea să se îndrepte inclusiv prin acţiuni juridice împotriva administraţiei locale, pentru nerespectarea termenului legal de răspuns la petiţii, atât reprezentanţii PPMT, cât şi cei ai UDMR preferă calea paşnică. "S-a mai întâmplat să se rătăcească răspunsurile, să vină mai târziu. Mai aşteptăm şi vom acţiona în funcţie de răspunsul pe care îl vom primi", spune, subit împăciuitor, preşedintele executiv al UDMR, Szabó Ödön (foto), precizând că nu vede motive plauzibile pentru un refuz din partea Primăriei.
"Noi am făcut compromisul să nu cerem amplasamentul iniţial al statuii. Ştiu că sunt discuţii pentru ca în faţa Primăriei să fie statuia lui Rimler Károly. Atât Ladislau, cât şi Rimler sunt personaje istorice importante, dar comunitatea maghiară este cea care decide ce doreşte", zice politicianul. Iar maghiarimea îl preferă pe Ladislau, din motive, până la urmă, lesne de înţeles: a fost ungurul care a întemeiat acest oraş, nu cel care, peste mai bine de 800 de ani, l-a predat românilor...
PIAŢA REGILOR
Statui plimbate
O statuie a Sfântului Ladislau a existat în Piaţa Unirii între anii 1893-1923, după care, odată cu sistematizarea pieţei, a fost mutată în faţa Bazilicii Romano-Catolice (foto), unde se află şi azi. În locul ei, pe 21 noiembrie 1924 a fost amplasată statuia Regelui Ferdinand, realizată din bronz la propunerea generalului Traian Moşoiu, cel care a condus intrarea Armatei Române în Oradea după Marea Unire şi o vreme a condus oraşul ca primar.
În septembrie 1940, înainte de intrarea trupelor hortyste în Oradea, când se evacuau bunurile de valoare materială, statuia lui Ferdinand a fost trimisă la Beiuş, devenită noua reşedinţă a judeţului, dar soarta ei ulterioară a rămas necunoscută. Cert e că, în perioada comunistă statuia a fost înlocuită cu două tunuri, simboluri ale puterii militare sovietice, astfel încât multă vreme orădenii au denumit zona "Parcul cu tunuri".
În 1994, tunurile au fost şi ele scoase, iar în Piaţa Unirii a apărut statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, schimbată în această primăvară de municipalitate cu cea a Regelui Ferdinand, pentru a marca Centenarul instaurării administraţiei româneşti.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.