Abuzurile de la Centrul Şcolar din Tileagd, confirmate. La 7 ani după ancheta BIHOREANULUI, doi educatori au fost condamnaţi penal şi obligaţi la despăgubiri

La 7 ani după ancheta BIHOREANULUI care dezvăluia abuzurile fizice şi psihice la care erau supuşi copiii cu dizabilităţi din Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Tileagd, Judecătoria Aleşd a pronunţat primul verdict în caz. Doi foşti instructori de educaţie au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare şi plata unor despăgubiri morale în favoarea copiilor abuzaţi.

Şcoala ororilor

Bătăile şi batjocura la care sunt supuşi copiii din Tileagd de către doi dintre supraveghetorii lor, Ionel Lupu şi Adrian Merce, a fost dezvăluită de BIHOREANUL în vara anului 2014, în urma unor reclamaţii făcute de părinţii victimelor. Oamenii susţineau că adolescenţii internaţi aici erau trataţi de educatori cu urlete şi calmaţi cu un instrument pentru care au găsit şi un nume: "buiecilul" - un baston de cauciuc menit să-i liniştească pe buiaci.

Victimele erau Ionuţ Muşat Haragoş, la vremea respectivă în vârstă de 13 ani, Ionuţ, Abrudan, 15 ani, respectiv Ciprian Florin Marincaş, şi el tot în vârstă de 13 ani. Băieţii s-au plâns că erau luaţi în derâdere din pricina handicapului de care suferă, toţi trei fiind diagnosticaţi cu afecţiuni psihice, luau des “castane” în cap, (lovituri cu degetele peste cap), erau bătuţi peste degete cu băţul sau cu buiecilul, puşi să stea în genunchi cu mâinile sus şi faţa la perete. Noaptea, supraveghetorii se distrau pe seama lor, punându-i să danseze pentru ei, ori să umble în genunchi prin curte.

BIHOREANUL a făcut, atunci, şi o vizită la Centrul de la Tileagd, unde directoarea Maria Ficuţ a chemat mai mulţi copii în birou, toţi confirmând violenţele verbale şi fizice la care îi supun educatorii.

Anchete după anchete

Acuzaţiile au fost confirmate ulterior şi de cercetările inspectorilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor. „În baza raportului întocmit a fost sesizat Parchetul, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Este vorba despre abuz fizic şi psihic asupra copiilor, care vor fi consiliaţi de psihologii Direcţiei", a declarat, la vremea respectivă, fostul şef al Direcţiei, Călin Puia.

Şi cercetările făcute de specialiştii Inspectoratului Şcolar Bihor au ajuns la concluzia că personalul Centrului Tileagd a avut o atitudine necorespunzătoare faţă de copiii pe care îi aveau în grijă. Însă, IȘJ a decis ca măsurile împotriva celor vinovaţi să fie dispuse de către o comisie disciplinară formată, culmea, tocmai din dascăli de la unitatea din Tileagd.

Cert este că ancheta penală pornită în caz a dus, în 2016, la trimiterea în judecată a celor doi supraveghetori, Ionel Lupu şi Adrian Merce, pentru purtare abuzivă, iar după încă 5 ani, Judecătoria Aleşd a pronunţat primul verdict în caz.

Cei doi au fost condamnaţi la câte 2 ani de închisoare, pedeapsă a cărei aplicare a fost suspendată sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani, plus câte 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, atât Lupu cât şi Merce vor plăti câte 2.000 euro pentru fiecare victimă în parte, suma reprezentând daune morale pentru suferinţa psihică şi fizică pe care le-au provocat-o.

Nu aveau nicio scuză

„Inculpații aplicau minorilor instituționalizați metoda de sancționare intitulată în cadrul centrului „castane” care implica aplicarea de lovituri cu degetele în cap. Deopotrivă, inculpatul Adrian Merce se folosea de instrumentul ”buiecil”, care era un instrument din plastic sau cauciuc folosit pentru lovirea minorilor, și totodată un „leț” pe care inculpatul îl ținea pe dulap și cu care agresa fizic minorii”, se precizează în sentinţa pronunţată.

Judecătorul a mai arătat că, deşi cei doi supraveghetori aveau obligaţia „să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea și să ia toate măsurile necesare pentru protejarea și realizarea drepturilor copilului”, în realitate „au exercitat în mod repetat acte de agresiune fizică prin lovire împotriva persoanelor vătămate”.

„Acţiunea a constat în lovirea victimelor, fie cu palma, pumnul, bastonul, lețul, ori punerea în genunchi”, ceea ce le-a produs victimelor suferințe fizice şi a creat o stare de pericol „prin atingerea prestigiului activității unității în care inculpatul își desfășoară activitatea”.

“Chiar dacă, așa cum susțin inculpaţii, comportamentul manifestat de persoanele vătămate era problematic, instanța apreciază că o atare conduită a victimelor nu se poate obiectiva într-o cauză justificativă ori de neimputabilitate aptă să înlăture răspunderea penală”, mai scrie în soluţia care, însă, nu e definitivă, procesul urmând să se reia, în toamnă, la Curtea de Apel Oradea.