Gherila termică: Locuitorii din Ioşia vor să blocheze în justiţie scumpirea gigacaloriei

Ioşia Nord este în fiebere. Nu mai puţin de 98 de asociaţii de proprietari iau în calcul varianta încălzirii cu calorifere electrice decât să redevină clienţii Electrocentrale.

"Toţi refuză să treacă la CET. Nu are nicio logică să plătim 193 lei în loc de 103 lei pe gigacalorie în condiţiile în care aceasta e obţinută tot din apă termală, la acelaşi preţ de producţie de 50 lei", a motivat un preşedinte de asociaţie.

Orădeni, scoateţi banii!

Ne aşteaptă o scumpete de iarnă! Consiliul Local a hotărât săptămâna trecută majorarea preţului gigacaloriei pentru populaţie de la 193 lei la 235 lei. Scumpirea de 22% se datorează anulării de către Guvern a subvenţiilor de la bugetul central. Conform estimărilor municipalităţii, costul termoficării unei garsoniere pe o lună de iarnă va sări de la 175 lei la 214 lei, al unui apartament cu 2 camere de la 262 lei la 320 lei, iar pentru un apartament cu 3 şi 4 camere vor ajunge la 414, respectiv 577 lei. Iar asta doar pentru încălzire! Fiindcă scumpirea gigacaloriei se va reflecta şi în preţul apei calde...

Majorare în trepte

Cei mai deranjaţi de scumpire sunt orădenii din Ioşia Nord. Joia trecută consilierii locali au hotărât încetarea contractului de asociere cu Transgex, firma care furniza celor 98 de asociaţii de proprietari din zonă încălzire pe bază de apă termală la 103 lei gigacaloria, precum şi transferarea clientelei către Electrocentrale. Măsura are ca temei legea privind serviciul de alimentare cu energie termică şi urmăreşte introducerea unui preţ unic al gigacaloriei la nivel de oraş, în condiţiile în care va exista un singur distribuitor chiar dacă producţia de termie va fi liberalizată, existând posibilitatea apariţiei unor centrale pe gaz, biomasă sau cărbune.

Pentru a feri cât de cât locuitorii din Ioşia de şocul dublării facturilor, primarul Ilie Bolojan (foto) a propus o majorare în trepte. "Locuitorii cartierului vor plăti iarna aceasta 193 lei pe gigacalorie, cât au plătit până acum toţi orădenii. În primăvara anului viitor, tariful se va alinia la preţul practicat în tot oraşul, de 235 lei", a explicat Bolojan. Ceea ce înseamnă, însă, că într-un singur sezon încălzirea se va scumpi pentru cei din Ioşia Nord cu 56%!

Potrivit primarului, transferul de la Transgex al cartierului are ca scop final reabilitarea CET-ului. Electrocentrale va cumpăra căldura de la Transgex cu 50 lei/gigacalorie şi o va vinde orădenilor cu 193 de lei. Prin Hotărâre de Consiliu Local, banii câştigaţi în plus, circa 3 milioane lei pe an, vor fi folosiţi exclusiv pentru refacerea reţelelor, astfel încât să se pună capăt pierderilor de circa 40% care umflă de ani mulţi costul termoficării.

Răscoala

Anunţul trecerii la CET i-a ridicat primarului în cap tot cartierul. Încurajaţi de liderul Mişcării Verzilor Bihor, Horea Vuşcan, care vedea în eveniment un bun prilej de campanie personală, orădenii au adunat peste 4.000 de semnături împotriva trecerii la Electrocentrale. "Săptămâna aceasta îi vom cere prefectului să atace hotărârile în instanţă. Dacă nu ne ajută, ne luăm avocat şi le vom ataca noi!", a declarat Leontin Mateaş (foto), preşedintele Asociaţiei de Proprietari Salcâmul 7.

Administratorii afirmă că Electrocentrale este de o lăcomie fără margini. "Pe lege, asociaţia poate pune majorări de întârziere cel mult până la valoarea facturii, pe când CET-ul nu are plafon. Am văzut asociaţii cu facturi de 1.000 de lei care aveau de plătit penalităţi de 2.000 de lei. CET nu avea niciun temei legal să pună aceste majorări pe oameni", zice un preşedinte.

"Ne vom încălzi pe curent!"

Reprezentanţii asociaţiilor sunt hotărâţi să nu se lase, mai ales că Primăria nu îi poate obliga să încheie contracte cu Electrocentrale. "O să vorbesc săptămâna aceasta cu oamenii şi, dacă acceptă, ne vom încălzi pe curent, folosind calorifere cu ulei. Primăria n-are decât să facă ce vrea cu CET-ul ei", spune Florian Vlad (foto), preşedintele Asociaţiei de Proprietari 211 Meşteşugarilor.

Culmea, locuitorii cartierului sunt supăraţi inclusiv pe Transgex. "Dacă în primăvară conducerea firmei spunea că ar fi dispusă să investească în reţele, acuma ne-a abandonat. Directorul firmei n-a venit la nici o întâlnire organizată de Primărie", spune Mateaş. Remarca e cât se poate de corectă. În ultimele luni reprezentanţii Transgex au evitat orice dezbatere pe tema termoficării, iar de la izbucnirea scandalului s-au ferit ca de foc să facă declaraţii presei.

Garanţii pentru Transgex

BIHOREANUL a aflat şi motivul. George Călburean, patronul Transgex, s-a întâlnit săptămâna trecută cu primarul Ilie Bolojan, care i-a dat asigurări că, deşi preia reţelele din Ioşia la CET, municipalitatea nu are niciun interes să falimenteze firma. "Interesul nostru este ca Transgex să producă cât mai mult pentru că, folosind-o în procesul de obţinere a energiei termice, vom reuşi să ţinem gigacaloria la un preţ cât mai mic", spune primarul.

Pentru a asigura firma de bunele sale intenţii, municipalitatea s-a obligat prin Hotărâre de Consiliu Local ca, în cazul în care CET-ul înregistrează restanţe faţă de Transgex, bugetul local va plăti datoriile direct, din subvenţia acordată Electrocentrale pentru energia facturată populaţiei. Cum în acest context firma are asigurată piaţa întregului oraş, nu mai avea niciun interes să se angajeze în lupta pentru un singur cartier. Mai ales că nici nu avea cum să o câştige!

La limita legii

BIHOREANUL a aflat că Transgex a funcţionat ca furnizor de energie termică într-un mod tolerat. Printr-un şir de adrese datând încă din 2009, ANRSC informa Primăria că potrivit Legii 325 din 2006 punctele termice şi reţelele date de Electrocentrale în folosinţa Transgex fac parte din domeniul public şi "nu pot fi excluse din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică". Deci, trebuiau luate înapoi încă de acum doi ani!

Mai mult, firma lucra complet fără acte. "Licenţa primită nu acordă societăţii Transgex dreptul de a presta serviciul în Oradea", se menţionează într-o adresă. Conform licenţei, Transgex putea cel mult să participe la licitaţiile de delegare a gestiunii organizate pentru localităţi mai mici de 50.000 de locuitori.

Deşi perfect legale, argumentele ANRSC nu au nicio valoare în faţa locuitorilor din cartierul Ioşia. Nu de alta, dar concluzia lor e cât se poate de clară: la iarnă vor plăti dublu pentru un serviciu despre care experienţa a demonstrat că îl putea primi la jumătate de preţ!

Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, cel care a conceput integrarea sistemului de încălzire pe apă termală în termoficarea oraşului, spune că renunţarea la clienţii din Ioşia este numai în favoarea Transgex. "Astfel, firma se va putea concentra mai bine pe producţie. Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale îi obligă să reinjecteze în sol, după folosire, apa extrasă, pentru a nu epuiza zăcământul. Or, ei reinjectează acum doar o parte din ea", spune Boloş.

Directorul afirmă că la sondele noi, montate în ultimii ani, firma nu are probleme, dar la cele moştenite de pe vremea comunismului, cum este şi cea din Ştrandul Municipal, nu se face reinjectarea apei. Iar rezolvarea acestei probleme va fi în interesul tuturor. Pentru că atât Transgex, cât şi orădenii nu au decât de pierdut dacă zăcământul va seca...