Ţîrle: Nu eu am scăzut veniturile funcţionarilor Consiliului Judeţean

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Radu Ţîrle, a explicat joi, într-o conferinţă de presă, alături de şefa Serviciului Resurse Umane a instituţiei, Mariana Negru, şi de directorul economic Dimitrie Muscă, motivele pentru care salariaţii CJ primesc, începând din această lună, drepturi salariale cu până la 40% mai mici decât până acum.

Asumat de sindicat

Şeful CJ a deschis discuţia despre pierderea de către funcţionari a sporului de dispozitiv (25% din salariu) şi a drepturilor sociale (sume reprezentând până la 15% din salariu), afirmând că diminuarea veniturilor are loc ca urmare a obligaţiei respectării Legii 284 din 28 decembrie 2010, care interzice plata acestor drepturi începând cu 1 ianuarie.

"Trebuie să aplicăm legea, că ne convine, că nu ne convine", a spus Ţîrle, adăugând că nu i se pare normal să fie criticat pentru acest lucru: "Nu e corect să fim atacaţi pentru asta, deoarece noi am făcut tot ce am putut pentru a apăra interesele angajaţilor, atacând în justiţie decizia Curţii de Conturi prin care CJ a fost obligată să nu mai achite aceste drepturi salariale".

Mai mult, Ţîrle a afirmat că în calitate de conducător al instituţiei a încheiat în acest sens un acord cu liderul sindicatului Forum al CJ, Kiss Judith, motiv pentru care cu atât mai puţin înţelege acuzele acesteia privind vinovăţia sa în chestiunea neplăţii sporurilor de dispozitiv şi a drepturilor sociale, iar actul adiţional a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului Judeţean, votată la 29 februarie 2011.

Nicăieri nu se mai dau

Directorul economic, Dimitrie Muscă, a afirmat că recent a participat la o întâlnire la nivel naţional a directorilor economici şi contabililor-şefi din Consiliile Judeţene din România, unde a aflat că aceste drepturi nu se mai plătesc la nicio instituţie similară din ţară, cu excepţia Consiliului Judeţean Iaşi. "La Iaşi încă se mai plătesc pentru o lună, dar şi acolo oamenii stau cu frica în sân că vor fi obligaţi să restituie banii", a spus Muscă.

El a adăugat că există două Consilii Judeţene unde nu s-au achitat niciodată asemenea drepturi, precum CJ Ialomiţa şi CJ Alba.

"Eu personal am debutat la Consiliul Judeţean Bihor cu o scădere de 45% a salariului", a mai spus Muscă, angajat ca director economic la CJ după ce anterior fusese director adjunct financiar-contabil la Direcţia de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului.

Drepturi suspendate, nu anulate

Şefa Serviciului Resurse Umane a CJ, Mariana Negru, a precizat că în urma intrării în vigoare a Legii 284 din 2010, la Consiliul Judeţean Bihor plata acestor drepturi s-a mai făcut în baza contractului colectiv de muncă, valabil până la 28 februarie, iar după această dată s-a adoptat un act adiţional al acestui contract, ce prevede doar suspendarea plăţii, nu anularea drepturilor.

"Preşedintele CJ şi liderul sindicatului Forum au procedat la negocierea noilor clauze ale contractului colectiv de muncă, iar pentru aplicarea Legii 284 s-a negociat suspendarea plăţii acestor drepturi pe perioada de aplicabilitate a legii", a spus Mariana Negru.

Drepturi meritate

În final, preşedintele CJ a repetat că nu agreează desfiinţarea sporului de dispozitiv şi a drepturilor sociale ale funcţionarilor, dar va aplica legea chiar dacă nu este de acord cu ea.

"Acordarea acestor drepturi nu a fost o greşeală, pentru că multor angajaţi le cerem să lucreze mult peste program sau să se prezinte la serviciu la orice oră. De exemplu avem angajaţi care lucrează inclusiv noaptea şi în weekend, la deszăpeziri, care n-au sărbători. Nu e corect să le ceri oamenilor să fie la dispoziţia instituţiei şi să nu le plăteşti munca", a spus Ţîrle.

CJ Bihor are 153 de salariaţi, din care 68 primesc salarii nete cuprinse între 500 şi 1.000 de lei, 40 iau salarii între 1.000 şi 1.500 de lei, 35 fiind plătiţi cu salarii între 1.500 şi 2.000 de lei, iar 5 având lefuri între 2.000 şi 2.500 lei. Doar cinci angajaţi ai CJ au salarii peste 2.500 lei.