Când vorbim despre rasism avem tendinţa de a vorbi la persoana a II-a sau a III-a. Privindu-ne în oglindă, rasismul nu se vede ca un rid şi nici nu ustură ca o zgârietură. La fel şi xenofobia. Iar discriminarea nu se vindecă cu alifii sau pastile. Rasism, xenofobie, discriminare - păcate pe care le punem în cârcă altora fiindcă oglinda în care ne reflectăm este fermecată şi ne arată doar ce vrem să vedem noi. Aşa că, ia să aruncăm noi oglinda mincinoasă la gunoi şi să vedem adevărul gol-goluţ!
A vorbi despre rasism fără a ne raporta la propria entitate e mai mult decât incomplet şi incorect, e chiar imposibil. Dar la care entitate trebuie să facem raportarea? La propria mea persoană? La poporul din care fac parte? La ţara în care m-am născut? La continentul pe care se află ţara? Sau la întreaga umanitate? Cel mai corect ar fi să ne raportăm la toate acestea, căci rasismul şi discriminarea există dintotdeauna. Mai trebuie doar să le punem în context istoric, ceea ce doar exactitatea şi disciplina unui istoric o poate face.
Istoricul Marius Turda, profesor la prestigioasa Universitate Oxford Brookes, autor de cărţi şi lucrări academice şi realizator de documentare pentru BBC, a transpus în 140 de pagini de carte problema rasismului în toate aspectele sale. Scris într-un mod accesibil şi inteligibil pentru publicul larg, volumul "Istorie şi rasism – Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump" a fost lansat (într-o nemeritată discreţie) în Sala Mare a Primăriei, sub forma unei conferinţe susţinute de autor cu intervenţii din partea prietenului său orădean, profesorul Mihai Maci.
Istoria ne arată că majorităţile au tendinţa, ba chiar obsesia, de a omogeniza spaţiul în care trăiesc, de a-i face pe toţi la fel. Ne este ruşine de cum ne văd alţii şi, neavând puterea de a accepta, negăm şi ne apărăm atacând. Unde e linia de demarcaţie între "sunt mândru că sunt român" şi discriminarea împotriva celor care nu sunt la fel? Când devine albul culoarea supremă? De ce revine naţionalismul etnic? Cum a fost posibil ca Europa, leagănul civilizaţiei umane, să dea nazismul, imperiile colonialiste şi să extermine populaţii? Care ne sunt spaimele ce pot da naştere acestor monştri?
Cartea reputatului profesor poate furniza multe răspunsuri. În ce priveşte episoadele de rasism din istoria României, autorul crede că statul trebuie să îşi ceară iertare pentru discriminările pe care le-a făcut şi să-şi asume greşelile pentru a putea merge mai departe. "Dacă refuzăm în permanenţă să ne acceptăm greşelile, procesul de vindecare morală nu poate exista", crede Marius Turda, care ne mai face o recomandare: să nu îi mai lăsăm în poziţii de decizie pe cei care promovează mesaje de ură rasială. Coincidenţă sau nu, întâlnirea de la Oradea avea loc la exact 81 de ani de la aşa-numita "Noapte de cristal" din Germania, cea care a declanşat pogromul împotriva evreilor.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.