„Suntem dintre cei care nu renunță”. Întâlnire emoționantă cu binefăcătorii Casei de Copii Margherita din Telechiu (FOTO)

Unii sunt tâmplari, funcționari, profesori, alții preoți ori pensionari și au venit din Italia la Telechiu, în Bihor, unde două asociații italiene de filantropie și una din Oradea, ambele activând în cadrul Bisericii Catolice, cresc copii orfani pentru a-i face oameni cu caracter.

Începută cu o rugăciune, sărbătoarea s-a lăsat cu o horă în care participanții s-au prins bucuroși, de la mic la mare, căci credința nu înseamnă doar smerenie, ci și bucurie și voioșie.

„A devenit o casă”

Cu 20 de ani în urmă, când orfelinatele României erau supraaglomerate și numeroși occidentali, impresionați de condițiile dramatice de aici, voiau să adopte copii, două organizații ale credincioșilor catolici din Brescia – Asociația Familie și Solidaritate și Asociația Chiese dell' Est – au oferit Bisericii Greco-Catolice surori din România ajutor pentru a întemeia în Bihor, la Telechiu, un așezământ unde familiile din Italia să poată cunoaște copiii în timpul greoaielor proceduri de adopție.

„Casa Margherita n-a fost gândită pentru a fi o casă pe termen lung, dar a devenit o casă”, a spus părintele Gavril Buboi, protopopul greco-catolic al Oradiei, în fața unei asistențe formate din peste 100 de persoane, reunite sâmbătă pentru a serba cei 20 de ani de existență a așezământului care de atunci s-a transformat într-un cămin pentru multe generații de copii.

„Avem copii de la un an și jumătate, unii au crescut și s-au căsătorit, au copiii lor, unii s-au reintegrat în familiile din care proveneau. Unul este student la Universitatea Gregoriană din Roma, unii muncesc în Italia sau în Spania, cei mai mulți au rămas aici, pe lângă noi, și îi ajutăm să-și facă un rost”, a spus preotul, care reprezintă și Asociația Sfântul Nicolae din Oradea, cu care cele două organizații din Italia colaborează.

„Una dintre bucuriile cele mai mari este că oamenii din sat au înțelegere pentru acești copii, iar o familie din Telechiu chiar a adoptat doi copii, doi frați, pe Alin, de 7 ani, și pe Matei, de 8 ani”, a adăugat părintele.

„Toate ni se adaugă”

La mica festivitate au participat, pe lângă cei 20 de copii împreună cu îngrijitorii lor, în frunte cu familia Ana și Gheorghe Scorțe, și o mulțime de binefăcători veniți din Italia atât în acest scop, cât și pentru ca luni să ofere, așa cum fac de câțiva ani, 25 de burse unor elevi ai Liceului Greco-Catolic din Oradea.

Invitat de onoare, dar oarecum și gazdă a fost episcopul greco-catolic al Oradiei, Preasfințitul Virgil Bercea, pe care, de altfel, copiii l-au întâmpinat în poartă și i-au oferit la sosire un buchet de flori albe.

Împreună cu părintele protopop, PS Bercea a condus o slujbă de binecuvântare și de mulțumire, iar apoi s-a adresat celor de față pentru a sublinia cât de rodnică poate fi orice activitate atunci când este condusă de principii morale și de credință.

„În viață poate să ne meargă mai bine sau mai puțin bine, dar dacă avem fundamente spirituale nu avem cum să nu trăim în dragoste, în credință și cu speranță. Căutând Împărăția, toate celelalte ni se adaugă”, a spus ierarhul, mulțumind tuturor celor care „fac, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca visurile acestor copii să devină realitate”.

Gianni, Feruccio, Nina, Antonio...

În numele grupului de italieni care contribuie la existența Casei Margherita, unul dintre reprezentanții Asociației Familie și Solidaritate, Alberto Pasini, a rostit, practic, un adevărat crez.

„Spunea cineva o vorbă celebră: «Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca binele să nu fie făcut». Cu modestie eu spun că noi suntem dintre cei care nu renunță”, a spus Pasini, citându-l de asemenea și pe Papa Francisc: „Pentru noi, creștinii, sunt esențiale două lucruri: adorația, adorarea lui Dumnezeu, și serviciul, activitatea în serviciul oamenilor”. Altfel spus, rugăciunea, dar și fapta!.

Emoționant, italianul a pomenit și numele unor compatrioți care au lucrat cu mâinile lor la amenajarea Casei Margherita și nu au fost prezenți, trecând la Ceruri: „Gianni, Feruccio, Nina, Antonio...”.

O mărturie la fel de emoționantă a dat un alt compatriot al acestuia, preotul Alfredo Savoldi: „Vin aici de ani și ani, și ceea ce totdeauna mi-a plăcut este că aici nu e o instituție, este o familie. Și vă mărturisesc că mă simt totdeauna foarte bine cu Ana, cu Gheorghe și cu toți ceilalți”.

„Tu ești regele?”

Părintele Gavril Buboi a oferit plachete reprezentanților unor instituții invitați la aniversare, începând cu prefectul Dumitru Țiplea, a cărui soră și cumnat sunt implicați în activitatea Asociației Sfântul Nicolae, și încheind cu PS Virgil Bercea, care a primit, însă, și un dar mai special: un tricou cu denumirea Casei Margherita și deviza Una Casa, Una Famiglia, Un Futuro - O casă, o familie, un viitor.

După festivitate, cei prezenți au participat la un gest simbolic: plantarea unui stejar în curtea casei, către stradă, pentru a se bucura pe viitor de umbra lui și cei dinăuntru, și cei dinafară. Unul dintre copiii care, însoțindu-l spre grădină, îl înconjurau pe PS Virgil Bercea, l-a întrebat, impresionat de veșmântul preoțesc: „Tu ești regele?”, ceea ce a iscat zâmbete pe fața episcopului, care, amuzat, i-a explicat rostul hainelor pe care le poartă.

La final, participanții au fost poftiți la o agapă cu gustări, sarmale și cornulețe cu magiun, iar pentru că în fundal presta un cântăreț de muzică populară din zonă, mulți s-au prins - români și italieni, mireni și preoți - într-o horă. Căci credința nu înseamnă doar smerenie, ci și bucurie și voioșie...